Depresia şi anxietatea, tratate în sala de sport prin Kickboxing

Depresia şi anxietatea sunt probleme mult mai grave decât par la prima vedere, iar orice soluție sau sugestie poate fi de mare ajutor. Cum pot fi combătute ele în sala de fitness. Kickboxingul este sportul care te ajută să te eliberezi de toată tensiunea acumulată.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Depresia şi anxietatea sunt probleme mult mai grave decât par la prima vedere, iar orice soluție sau sugestie poate fi de mare ajutor. Cum pot fi combătute ele în sala de fitness. Kickboxingul este sportul care te ajută să te eliberezi de toată tensiunea acumulată.

Atunci când a realizat că nu îi este bine, Roxana s-a mobilizat, a căutat şi a încercat, pe rând, mai multe tehnici ca să-şi revină.

Terapie, meditaţie, yoga, plimbat cu bicicleta. Pe mine, personal, nu mă ajută pentru că sunt o persoană mai. şi am nevoie de ceva mai practic şi să zicem, mai agresiv, ca să pot să simt cumva diferenţa la finalul zilei.

De trei săptămâni merge la sala de fitness unde se eliberează de toată tensiunea acumulată de-a lungul zilei. În plus, antrenamentul de kickbox o ajută şi fizic, nu doar psihic.

Cristi Strava, antrenor: La palmare este mult mai interactiv pentru că elevul simte că loveşte pe cineva. La sacul de box, el neştiind tehnica, nu va şti ce să facă din punct de vedere al fitnessului, vorbim de un antrenament cardio. Ajută puţin şi la tonifiere. Din punct de vedere mental sau psihologic, este demonstrat ştiinţific că prin lovire, oamenii se eliberează de stres. Prin lovire directă, prin contact direct, ceea ce înseamnă ca noi prin pumn, braţ, picior şi aşa mai departe să avem contact cu ceea ce lovim.

Această nevoie de a lovi ceva în momentul în care suntem anxioşi are o explicaţie simplă: instinctul natural. Depresia şi anxietatea, deşi sunt diferite, au un numitor comun: frica. Teama de a nu face faţă situaţiilor din viaţa noastră, de a pierde ceva sau de a nu fi fericiţi

Romelia Dragnea, psihoterapeut: Ei, şi după cum ştim, frica în organism declanşează anumite secreţii de hormoni care pregătesc de fapt corpul pentru a face faţă acestei frici. Şi cum face faţă corpul?! Fie prin luptă, fie prin fugă şi uneori şi prin îngheţ. Dar pentru că noi nu avem un pericol real în care să descărcăm această agresivitate care să compenseze frica din noi, o reţinem în corp şi atunci, corpul devine tensionat. Muşchii se încordează, se rigidizează.

Iar detensionarea prin lovire are o explicaţie simplă. Atunci când ne descărcăm prin corpul nostru, eliberăm o cantitate mult mai mare de energie. De aceea, kickboxingul din sala de fitness ne ajută.

Cristi Strava, antrenor: Kickboxul este un sport de contact, ceea ce folosim aici nu este un kickbox in adevaratul sens al cuvantului. L-am putea numi un fitness kickboxing sau cardio boxing deoarece se folosesc aceleaşi tehnici, bineînţeles, nu la acelaşi nivel pentru că practicanţii nu sunt luptători adevăraţi. Se învaţă destul de repede. Este non-contact. Se fac doar tehnici la palmare, câteodată şi la sac de box. La palmare este mult mai interactiv pentru că elevul simte că loveşte pe cineva. La sacul de box, el neştiind tehnica, nu va şti ce să facă. În sportul comercial se va plictisi foarte repede. Este şi lipsa unui partener, sacul de box nu spune nimic, nu simte nimic. Din punct de vedere al fitnessului, vorbim de un antrenament cardio. Ajută puţin şi la tonifiere. Se poate combina foarte uşor cu mult mai multe tipuri de antrenament, cu exerciţii libere, cu exerciţii cu greutatea corporală pe care de multe ori le punem între serii, între exerciţii. Din punct de vedere mental sau psihologic, este demonstrat ştiinţific că prin lovire, oamenii se eliberează de stres. Prin lovire directă, prin contact direct, ceea ce înseamnă ca noi prin pumn, braţ, picior şi aşa mai departe să avem contact cu ceea ce lovim. Putem lovi de la distanţă, aruncând cu ceva, şi studiile ne arată că nu ne destresăm la fel de mult sau mai sunt chiar şi camere din acelea unde efectiv iei o bâă de baseball şi spargi totul de jur împrejur. De multe ori, noi printr-o evaluare vedem exact de ce au nevoie şi atunci le recomandăm. Le recomandăm o şedinţă, două, de încercare, dacă le place, continuă. În 17 ani, nu am avut nicio persoană să nu continue.

Roxana: Eu mă lupt cu depresia de ani de zile. M-am hotărât la un moment dat să fac ceva mai practic şi mai tehnic pentru că celelalte metode nu m-au ajutat şi i-am găsit pe ei pe net într-o noapte, la 4 dimineaţa şi am încercat.

Reporter: Care sunt metodele de care zici că le-ai încercat?

Roxana: Nu ştiu, terapie, meditaţie, yoga, plimbat cu bicicleta. Pe mine, personal, nu mă ajută pentru că sunt o persoană mai şi am nevoie de ceva mai practic şi să zicem, mai agresiv, ca să pot să simt cumva diferenţa la finalul zilei. Nu neapărat că mă simt mai eliberată dar faptul că fac ceva palpabil, că e palpabil pentru că şi fizic mă simt mai bine, nu doar psihic şi mă ajută. Şi sincer, nici nu e o chestie pe care o face toată lumea şi îmi dă şi o stare de bine. Că până la urmă, am găsit o metodă care funcţionează pentru mine şi de care lumea nu ştie neapărat, adică poate ştie dar e puţin reticentă. Şi ar trebui să încerce.

Reporter: Ce schimbare majoră ai simţit la tine după ce ai început să faci terapia asta?

Roxana: Am început să dorm şi să mănânc! Astea fiind semnele depresiei clare. Care văd că uşor, uşor se duc. Am început să dorm, mă simt eu mai bine. Am probleme şi cu spatele, stau mai drept, am şi altă postură.

Romelia Dragnea, psihoterapeut: Cred că principala cauză, dacă ar fi să o reducem la una ar fi frica. Adică, anxietatea este o stare de frică generalizată sau fără obiect. Nu ne este frică de ceva, nu ni se întâmplă un lucru periculos acum, nu suntem într-un pericol major şi, cu toate astea, trăim o stare de anxietate, o stare de frică. Aceasta vine de multe ori deoarece în viaţa noastră avem de a face cu diferite probleme. Unele sunt inconştiente, altele sunt conştiente. Pot fi lucruri legate de serviciu, nemulţumiri, certuri cu colegii, nu ne simţim confortabil, probleme în familie iarăşi pe care nu ştim cum să le abordăm. Şi toate acestea se adună şi creează o stare de frică. Frica de a nu face faţă, de a nu şti cum să le rezolvăm, frica de a nu fi bine, frica de a nu fi fericiţi. Ei, şi după cum ştim, frica în organism declanşează anumite secreţii de hormoni care pregătesc de fapt corpul pentru a face faţă acestei frici. Şi cum face faţă corpul?! Fie prin luptă, fie prin fugă şi uneori şi prin îngheţ. Dar pentru că noi nu avem un pericol real în care să descărcăm această agresivitate care să compenseze frica din noi, o reţinem în corp şi atunci, corpul devine tensionat. Muşchii se încordează, se rigidizează, mai avem şi posturi care nu ne ajută şi astfel trăim o stare de tensiune permanentă. Atunci când descărcăm prin corpul nostru, dăm drumul şi eliberăm o cantitate mult mai mare de energie. Corpul intră într-o stare de relaxare şi astfel învăţăm să trăim ambele stări şi să conştientizăm ce înseamnă să fii tensionat şi ce înseamnă să fii relaxat dar asta doar când există această alternanţă.