Dezastrul de după pandemie: Aeroportul Otopeni, doar o umbră a ceea ce a fost în urmă cu un an

Cel mai mare aeroport din ţară funcţionează la mai puţin de jumătate din capacitate. Fără firme în clădire, fără zboruri, anulate de pandemie, aerogara Otopeni e umbra a ceea ce a fost până în urmă cu un an. Cu avioanele ţinute la sol de restricţii, şi Tarom ia măsuri drastice de reducere a costurilor. Va concedia jumătate din personal în următoarele luni.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Valentin Iordache, purtător de cuvânt Aeroportul Otopeni: "Zona asta e închisă, în momentul de faţă. E zona de aşteptare. Poate fi deschisă în orice moment". 

Clădirea aeroportului n-a fost niciodată atât de goală. Pandemia a ţinut la sol aproape toate avioanele, iar numărul pasagerilor a fost mai mic ca niciodată. A trecut abia un an de când, la fiecare două-trei minute, o aeronavă decola, iar alta ateriza. Mii de oameni umpleau holurile, iar ghişeele pentru îmbarcare păreau insuficiente. Acum, mai bine de jumătate din ele sunt închise. Se lucrează într-un singur terminal. 

Companiile aeriene s-au retras de pe Aeroportul Otopeni

"Noi ne dorim ca traficul să revină la valori cât mai apropiate de normal", mai spune Iordache.

Asta ar însemna o creştere de 80 la sută, faţă de ce e acum. Adică între 150 şi 200 de mii de decolări-aterizări în fiecare an, în jur de 500 în fiecare zi. În ultimele 11 luni, pe cel mai mare aeroport din ţară, avioanele au făcut mai puţin de 50 de mii de manevre.

O parte din companiile aeriene au ales să se retragă de pe Aeroportul Otopeni. Cele care au rămas au redus numărul de personal cu 30-40 la sută. 

Valentin Iordache: "Când îţi scade traficul cu 70-80 la sută, şi veniturile scad cu acelaşi procent. Dintr-o companie care făcea profit masiv în fiecare an, cnab a făcut pierderi anul trecut. vorbim de vreo 120 de milioane de lei".  

Pandemia ţine aeronavele la sol

În zona de aşteptare, pasagerii pot fi număraţi pe degete. Graniţe închise, risc de infecţie, reguli sanitare, obligaţia testării sau carantina i-au împiedicat pe mulţi să mai urce în avioane.

Aeroportul a renunţat, deja, şi la multe porţi de îmbarcare, din câteva zeci, au rămas doar 14. Peste 50 de milioane de lei e suma pe care a pierdut-o în ultimul an Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti.

Bani care veneau de pe urma zborurilor şi a firmelor cu sedii în aeroport. Toate au tras obloanele. 1500 de oameni, care lucrau aici au intrat în concediu sau şomaj tehnic. Aeroportul a renunţat chiar şi la jumătate din burdufurile pentru avioane. 

Pistele s-au transformat în parcări pentru zeci de avioane ale companiilor aeriene şi ale agenţiilor de turism. Milioane de euro pierdute zilnic. Iar Tarom pregăteşte măsuri extreme - restructurare masivă a personalului, până la finalul verii.

Din cei 1500 de angajaţi pe care îi mai are, aproape 200 au ales să plece, iar alţi 700 vor fi nevoiţi să-şi caute altceva de lucru. În urmă cu 20 de ani, compania avea aproape trei mii de angajaţi.

Citeşte şi: Numărul mic al zborurilor din pandemie a redus poluarea la jumătate