Trei sferturi dintre dosarele penale deschise la începutul pandemiei au fost clasate. Îmbolnăvirea cu intenție, greu de dovedit

Dosare penale da, trași la răspundere ba. Din cele 600 de dosare penale care s-au făcut de la începutul crizei sanitare, aproape trei sferturi au fost clasate de procurori. Şi asta pentru că acuzaţii nu ar fi provocat îmbolnăvirea altor oameni. Nu se ştie încă ce se va întâmpla cu ofițerul MAI care a închis pentru o vreme tot spitalul Gerota.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

• Români acuzați în pandemie, achitați după criză
• Procurorii pot proba cu greu intenția de a răspândi boala

Peste 50 de oameni, între care medici, asistente, pacienţi, ar fi luat virusul de la fostul polițist. Deși i/au refăcut traseul, procurorii nu ar fi reușit deocamdată să și dovedească acuzațiile: zădărnicirea combaterii bolilor și fals în declarații.

Cristian Ene, avocat - Când vorbim de o persoană asimptomatică, de o persoană care nu știe că poartă virusul, nici nu putem să tragem la răspundere administrativă sau penală.

Condițiile impuse obligatoriu de Codul Penal i-au determinat pe procurori să închidă aproape 3 sferturi din dosarele deschise mai ales în starea de urgență. intră carton 617 dosare penale. Dintre care 408 pe zădărnicirea combaterii bolilor și 204 pe falsul în declarațiile făcute fie la intrarea în țară, fie la ajungerea într-o unitate sanitară. 270 au fost clasate.

Cristian Ene, avocat - Datorită lipsei intenției de a săvârși fapta și datorită lipsei probei certe cum că persoana respectivă a fost purtător activ al virusului și l-a transmis conștient mai departe.

Procurorii Parchetului General spun că, în dosarele care încă se află în cercetare în marea majoritate se efectuează acte de urmărire penală in rem, iar într-un număr de 51 de dosare a fost dispusă începerea urmăririi penale in personam,

Doar în 16 cazuri, dosarele au fost trimise în judecată - este cazul focarului din Sucava sau a celui de la maternitatea din Timișoara.

În timp ce procurorii reușesc cu greu să dovedească faptele, în Senat a trecut astăzi proiectul de lege privind anularea amenzilor date - tot în stare de urgență. ALDE, PSD şi Pro România spun că este o măsură necesară, altfel contestațiie amenzilor declarate neconstituționale o să blocheze, în perioada următoare, instanțele de judecată.

Șerban Nicolae, senator - Ne referim la cei care au fost amendaţi abuziv, nejustificaţi. Necompletarea corectă a declaraţiei nu era o stare de pericol, nu era un furnizor de pericol sanitar pentru răspândirea virusului.

Peste 300.000 de mii de oameni amendați ar putea să beneficieze de această măsură, dacă proiectul va trece și de camera deputaților, care are vot final.