Fărşangul, obiceiul care îngroapă iarna şi spiritele rele
Tradiţie din străbuni este păstrată în mai multe zone din Ardeal de sute de ani. Fărşangul alungă iarna şi îngroapă spiritele rele, spune obiceiul.
De Redactia Observator la 03.03.2019, 12:00
Tradiţie din străbuni este păstrată în mai multe zone din Ardeal de sute de ani. Fărşangul alungă iarna şi îngroapă spiritele rele, spune obiceiul. Este un moment în care sute de oameni se maschează sau îmbracă porturi populare şi merg în alai pe străzile din sat în urma "iernii", întruchipate de o păpuşă din cârpe, căreia mai apoi i se dă foc.
Flăcările purifică natura şi ard definitiv întruchiparea iernii. Este un ritual în care anotimpul rece capătă forma unei păpuşi din cârpe vechi, iar localnicii din Sângeorgiu de Mureş îi pregătesc chiar şi înmormântarea.
Sofalvi Szabolcs, primarul comunei Sângeorgiu de Mureş: Este al cincilea an când organizăm acest obicei de carnaval stradal, când ne luăm rămas-bun de la iarnă şi dăm foc acelei mascote, care reprezintă răul, frigul, îngheţul şi în mod simbolic chemăm primăvara.
O tradiţie similară e transmisă peste generaţii şi în comuna Rimetea, din Alba. Tinerii au îmbrăcat porturi populare sau costume înfricoşătoare pentru a îngropa iarna.
Zoltan, Crai: Înmormântarea Fărşangului constă într-un alai colorat, care colindă tot satul, o să mergem pe fiecare stradă, noi dăm cu bicele ca să scăpăm de iarnă. Avem jidani, clovni, draci. Şi obiceiul acesta e de 200 de ani.
În Sândominic, Harghita, s-au strâns grupuri din 13 localităţi din împrejurimi pentru a participa la tradiţie. Iar ziua s-a încheiat cu un ospăţ.
Angela Ferencz, directorul centrului cultural judeţean Harghita: Zgomotul şi măştile şi toate nebuniile ce se petrec în această perioadă, de fapt înseamnă îndepărtarea răului, iernii, a frigului şi un fel de speranţă de sosire a primăverii şi belşugului.
De altfel, Fărşangul prevesteşte cea mai mare sărbătoare creştină, deoarece este organizat în fiecare an cu o săptămână înainte de postul Paştelui.
