Fructele româneşti vândute de pe marginea drumului sunt mai mult de import. Ce spun specialiştii

Suntem la începutul sezonului cireşelor şi al căpşunilor, dar fructele româneşti de pe marginea drumului pot fi, de cele mai multe ori, o capcană. Şi asta pentru că mare parte dintre ele provin de fapt din import. Specialiştii spun că nu avem la îndemână metode prin care să ne dăm seama dacă suntem sau nu păcăliţi să cumpărăm produse importate.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Drumul Naţional 73, între localităţile Mărăcineni şi Miceşti. De o parte şi de alta a şoselei apar vânzători ambulanţi de cireşe şi căpşuni. Poziţionaţi lângă câmpuri aceştia lasă impresia că vând produse proaspăt culese.

Reporter: Sunt româneşti?

Comerciant: De la mine de acasă.

Reporter: Dar s-au copt aşa bine acum?

Comerciant: După 15 am început.

Reporter: Sunteţi producător, aveţi ceva hârtie să ne arătaţi şi nouă?

Comerciant: N-am certificatul la mine, dar sigur ca sunt româneşti.

Chiar dacă în faţa clienţilor toţi comercianţii spun că vând fructe româneşti, la vederea camerei de filmat unii îşi pierd cumpătul. 

Specialiştii spun că multe produse nu sunt autohtone

Din păcate, cumpărătorii nu au cum să îşi dea seama de provenienţa cireşelor sau căpşunilor cumpărate de pe marginea drumului.

Eugen Dulică, director Direcţia pentru Agricultură Argeş: Şi după părerea mea şi din experienţa mea, un producător de bună credinţă nu ar avea niciun fel de motiv să nu-i arate. Da doamnă eu am atestatul de producător eliberat. Am acasă aceste produse. Dar la un moment dat poate să şi refuze.

În absenţa unor documente care să ateste provenienţa produselor mulţi clienţi merg pe metode ştiute de ei: verifică mirosul şi gustul fructelor.

Client: Românii care sunt oameni cinstiţi şi adevăraţi şi vor să ăşi vândă marfa îţi dau voie să guşti.

Reporter: Ce gust ar trebui să aibă?

Client: Păi dulcele ala mieros. E un dulce separat, special. Aşa celalalte nu au, sunt fade şi nu sunt zemoase ca ale noastre, nu ştiu daca aţi observat. Căpşuna românească e zemoasă şi sunt şi altfel coapte.

În pieţe, însă, preţul este cel care îi atrage pe cumpărători.

Vânzător: Cele pe care le aduc de afară sunt mult mai iefitine decât ale noastre. Oamenii se uită la preţ, nu la marfă.

Reporter: De ce aţi luat greceşti?

Cumpărător: Nu au apărut şi sunt foarte scumpe alea româneşti.

Anul trecut, Direcţia pentru Agricultură Argeş a dat amenzi de 1,5 milioane de lei în urma verificărilor făcute la comercianţii de fructe şi legume.