Frunzele nu mai sunt doar gunoi. Pot fi reciclate şi transformate în pământ de flori

Până de curând, românii ştiau un lucru clar: odată ce vine toamna şi cad frunzele, ele trebuie măturate, strânse la un loc, după care li se dă foc şi gata cu gunoiul! Acum însă frunzele nu mai sunt doar gunoi.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Până de curând, românii ştiau un lucru clar: odată ce vine toamna şi cad frunzele, ele trebuie măturate, strânse la un loc, după care li se dă foc şi gata cu gunoiul! Acum însă frunzele nu mai sunt doar gunoi. Pot fi reciclate şi transformate în pământ de flori. Este mult mai ieftin şi e de două ori mai bogat în substanţe minerale decât gunoiul de grajd.

De când a venit toamna, angajaţii de la spaţii verzi din Oradea muncesc la foc continuu. Înarmaţi cu mături şi aspiratoare uriaşe, strâng frunzele din parcuri şi de pe trotuare.

Într-o singură zi, doar din Oradea, sunt adunate peste 30 de tone de frunze uscate.

Paul Teofil, reprezentant firmă de salubritate: În perioada asta, în noiembrie, cad frunzele foarte mult, încă nu a venit bruma cum ar trebui, dar o să vină bruma şi-o să cadă mai mult, dar am început încă din luna octombrie.

Frunzele ajung apoi într-un centru unde sunt tocate, apoi trec printr-un proces care durează şase luni până se transformă în compost.

Istvan Szentes, director tehnic staţie de compostare: Ele sunt tot timpul întoarse cu un utilaj pentru ca micropasticulele din masa prismei să nu moară şi să ajungă la procesul de biodegradare, adică să nu mucegăiască.

Din 10 kilograme de frunze uscate se obţin aproximativ şase kilograme de compost pe care, dacă îl amestecăm cu turbă, humus şi nisip, obţinem pământul de flori. Acesta este ambalat în saci de până la 40 de litri.

Un sac este vândut cu 10 lei către florării.

Natalia Mălan, florăreasă: Avem un pământ bio care este format din frunze, mraniţă, ţelină şi este un pământ foarte de calitate, natural. Este cel mai apropiat de pământul dintodeauna, nu este pretenţios, absoarbe apa, este foarte sănătos.

Cumpărătoare: Chiar am observat că persoane care se plimbă prin parc le adună şi le pun în saci. Măcar aşa nu ajung să fie irosite frunzele astea, doar aşa.

Îngrăşământul natural este folosit şi de agricultori, în locul îngrăşămintelor chimice. O tonă costă 140 de lei. În acelaşi timp, şi orădenii au de câştigat.

Sunt eliminate în mod natural o mare parte din deşeurile din oraş.