Gara Regală din Curtea de Argeş a ajuns o ruină. Nicio firmă de construcţii nu s-a angajat să o repare

Ultimul loc din România în care a fost adus regele Mihai înainte de înmormântare se degradează de la o zi la alta. În Gara din Curtea de Argeş nici măcar un geam nu a mai fost schimbat de mai bine de trei decenii, iar recent până şi pânza care acoperea în ultima vreme clădirea nu a mai rezistat.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Ultimul loc din România în care a fost adus regele Mihai înainte de înmormântare se degradează de la o zi la alta. În Gara din Curtea de Argeş nici măcar un geam nu a mai fost schimbat de mai bine de trei decenii, iar recent până şi pânza care acoperea în ultima vreme clădirea nu a mai rezistat. Toţi cei care văd peisajul au un singur cuvânt în minte: dezolant. Deşi au existat licitaţii de nenumărate ori pentru reabilitatea gării, nimeni nu a vrut până acum lucrarea.

În urmă cu un an, mii de oameni umpleau peronul Gării din Curtea de Argeş să îşi ia rămas bun de la ultimul rege al României. Clădirea, veche de mai bine de un secol, a fost acoperită atunci cu un soi de pânză care să îi acopere faţada aproape distrusă.

Acum, de abia dacă cineva mai calcă pe aici. Iar în prezent, nici măcar pânza desenată nu mai reuşeşte să ascundă dezastrul de dedesubt. Tencuiala cade, ornamentele de pe faţadă se degradează şi ele, iar uşile au lăcătele puse. Şi nici nu este de mirare. De ani în şir, edilii locali nu au mai investit niciun leu.

Ştefan Dumitrache, istoric: Este o gară regală, făcută special pentru Majestatea Sa, regele Carol I, făcută într-un timp record. În această gară au venit toţi regii decedaţi, în această gară au venit toţi regii în viaţă, în această gară a venit în 1916 Sfânta Filoteea, care era dusă la Bucureşti.

În ciuda felului în care arată acum, gara este încă funcţională. Zilnic, pe acolo trec patru trenuri.

Clădirea aparţine Căilor Ferate Române. Licitaţii pentru reabilitarea ei au fost organizate de patru ori, până acum. Nimeni nu s-a prezentat însă la ele.

Ştefan Dumitrache, istoric: În fiecare judeţ sunt foarte multe astfel de lucrări, iar numărul de restauratori autorizaţi, pentru că la o astfel de lucrare trebuie să ai restauratori autorizaţi de Ministerul Culturii, sunt foarte puţini. Aceste firme care lucrează în general cu CFR-ul nu au acces la astfel de restauratori.

Doar expertiza tehnică a clădirii a fost estimată la 65 de mii de lei. Abia după o astfel de etapă, autorităţile pot afla cât vor costa lucrările de refacere.