Gutuile româneşti, fructele copilăriei, sunt pe cale de dispariţie

2019 este un an compromis pentru cultivatorii de gutui din România. Livezi întregi care, în anii trecuţi, asigurau producţii record, n-au mai dat acum niciun fruct. Pe lângă îngheţul din primăvară, care a distrus mugurii, pomii sunt afectaţi şi de anumite boli.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

2019 este un an compromis pentru cultivatorii de gutui din România. Livezi întregi care, în anii trecuţi, asigurau producţii record, n-au mai dat acum niciun fruct. Pe lângă îngheţul din primăvară, care a distrus mugurii, pomii sunt afectaţi şi de anumite boli. Aşa se face că fructele copilăriei se mai găsesc doar pe câteva tarabe din pieţe şi prea puţine mai sunt româneşti.

În plin sezon al recoltei, în loc să se apuce de cules, cultivatorii de gutui se uită la ramurile goale ale pomilor. 

Gerul venit din senin în plină primăvară a distrus livezile din Dobrogea. Pentru că mugurii au îngheţat, aproape niciun fruct nu a mai ieşit toamna aceasta.

Dacă anul trecut, în zona centrală a Dobrogei, vorbeam despre producţie record de gutui, cu aproape 100 de kilograme de fructe recoltate de pe un pom, iată că anul acesta cultura este complet compromisă aici.

În unele livezi, producţia de anul acesta este de o gutuie la hectar. În urmă cu un an, cultivatorii se bucurau chiar şi de 30 de tone de fructe pe hectar. 

Radu Comănici, pomicultor: În aprilie, la înflorire, au fost minus opt, minus şapte grade, trei nopţi la rând. Aşa am ajuns că n-am putut să dau nicio lădiţă şi nici măcar să-mi fac eu un borcănel de gem

După îngheţul din aprilie, pomii au fost afectaţi şi de seceta prelungită. În lipsa apei, lăstarii sunt subdezvoltaţi.

Inginer Ion Caplan, directorul Staţiunii de Cercetare Pomicolă Constanţa: Una e să ai un lăstar de 50-60, să poţi să laşi 5-6 fructe să iasă, şi una e să ai un lăstar de 20-25, unde poţi să ai două fructe. Deci se cunoaşte anul. Iar anul viitor vom avea producţie mai mică 

Livezile de gutui care ocupă aproape 250 de hectare cultivate în România suferă şi din cauza bolilor. Focul bacterian şi monilioza usucă pomii înainte să dea roade. În aceste condiţii, gutuile româneşti devin o raritate scumpă în pieţe.

În schimb, gutuile aduse din alte ţări umplu tarabele. 

Anul trecut, România a importat 2.600 de tone de gutui, în valoare de 1,7 milioane de euro. Turcia şi Grecia au fost principalii furnizori.

Crude, gutuile sunt o sursă ideală de fibre şi sunt recomandate persoanelor cu probleme digestive. Cel mai des, însă, gutuile sunt prelucrate şi folosite la gemuri, compoturi sau chiar la ţuică.