În satele din Moldova, oamenii taie nămeţii cu drujba, ca să iasă din case

Din Buzău, până în Brăila şi Vrancea, nimeni nu stă, pentru că nu e timp de odihnă. Se dezgroapă gospodării, se sapă tuneluri, se scot la lumină animale aproape sufocate.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Nu e timp de jale. De ore întregi, bărbatul din imagini duce o muncă de Sisif. Se luptă din greu cu nămeţii care i-au îngropat casa. Dar zăpada se aşterne în straturi, tot mai mult.

Am tăiat-o cu drujba! Asta o spargem mai la cazma, aşa, spune mândru.

În Smeeni, Buzău, gardurile au dispărut sub troiene, iar acoperişurile caselor răsar de sub metri de omăt.

Pe poartă nu mai poate intra. Aşa că femeia îşi croieşte drum peste gard.

Grajdurile, hambarele, animalele - toate au dispărut sub zăpadă. Un tablou pe care îl găsim în fiecare gospodărie din Smeeni.

Oamenii par mici pe lângă munţii de omăt.

La marginea satului, ascunşi într-o cocioabă, opt copii privesc din prag urgia de afară.

Tatăl lor munceşte de dimineaţă să le facă drum. Sunt izolaţi, şi nu mai au mâncare.

Păi cui să cer? N-am telefon, n-am nimic. Sunt om amărât, am opt copii. Opt copii am!, spune omul disperat.

Foamea îi ameninţă şi pe sătenii din Viziru, Brăila.

Aici, tot satul a ieşit pe uliţe, să pună un umăr la deszăpezire.

În Tătăranu, județul Vrancea, sătenii muncesc cot la cot cu jandarmii, să facă pârtie.

Tone întregi de zăpadă sunt cărate cu coşul afară din curţi.

Iar greul nu se sfârşeşte aici. Ne continuăm călătoria spre Măicăneşti. O volă face drum reporterilor Observator şi jandarmilor, spre satul rupt de lume.

În spatele unui gard de gheaţă, o găsim pe bunica Safta.

Are 85 de ani şi de trei zile nu a mai ieşit din casă. Astăzi, după ore de muncă, jandarmii şi vecinii au reuşit să o scoată la lumină.