Legile Justiţiei aduc furtuna în politică. Propunerile lui Tudorel Toader ajung în Parlament, în septembrie
Noile legi ale Justiţiei, prezentate astăzi, au adus, din nou, furtuna. Procurorii şefi de la DNA sau DIICOT nu vor mai fi numiţi de preşedinte, ci de CSM, la propunerea şefului de la Justiţie.
De Redactia Observator la 23.08.2017, 20:53
Noile legi ale Justiţiei, prezentate astăzi, au adus, din nou, furtuna. Procurorii şefi de la DNA sau DIICOT nu vor mai fi numiţi de preşedinte, ci de CSM, la propunerea şefului de la Justiţie.
Procedura de numire la ministerul public, toate funcţiile, că-i procuror general adjunct sef la diicot, la dna, adjunctii dansilor, sa decidă sectia pentru procurori in baza ac princ, din cadrul csm, la prop ministrului justiţiei. Propunerea a stârnit cele mai aprige reacţii. După mai bine de un deceniu, CSM ar urma să-i numească pe procurorii şefi. Care vor avea şi mandate prelungite, de la trei ani, la patru ani.
CLAUDIU DINU, Facultatea de Drept Bucureşti:
Scoaterea presedintelui din schema de numire a procurorilor, s-a dorit o scoatere a politicului, dar s-a făcut partial. Jumătate din formula este păstrată.
ADI URSU, realizator Antena 3:
Suntem, evident, in fata unei noi coliziuni, o coliziune politica, o coliziune care nu este exclus sa se mute din nou in strada. S-ar putea sa vedem din nou proteste pentru ca este o miza uriasa-control versus independenta justitiei.
Preşedintele, dar şi Opoziţia susţin că Justiţia ar fi astfel subordonată politicului.
"Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate și justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului.", transmite Administraţia Prezidenţială.
Ludovic Orban, preşedinte PNL:
Cu siguranta vom contesta la Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa ce vor vedea toate reactiile, vor face un pas inapoi asa cum au facut si in cazul Ordonantei 13. Se incearca prin acesata masura o diminuare a puterii DNA.
Însă, acum 4 ani, acelaşi Ludovic Orban susţinea ca şeful statului să nu mai fie implicat în alergerea procurorilor şefi.
Tot în pachetul de modificări, ministrul Justiţiei a propus ca absolvenţii de Drept să poată deveni judecători sau procurori abia după 30 de ani şi după ce vor strânge cel puţin 5 ani de experienţă în sistemul juridic.
CLAUDIU DINU, Facultatea de Drept Bucureşti:
Pe termen mediu va afecta și sistemul judiciar. La 24 de ani poți fi judecător care judeci civil penal, de mica importanta, dar cu impact la nivelul partilor. Nu ai experiența de viața a unui judecător.
Lista propunerilor este completată de mutarea Inspecţiei Judiciare la Ministerul Justiţiei. Procurorul General a transmis că nu este de acord. La Parchetul Instanţei Supreme ar urma să fie înfiinţată o secţie specială care să investigheze infracţiunile comise de magistraţi. Iar statul român care plăteşte pentru greşelile procurorilor şi judecătorilor va fi obligat să se îndrepte asupra acestora, pentru a recupera prejudiciul.
