Lucrări de artă românești, apreciate mai mult în străinătate decât în ţară

Românul Adrian Ghenie a mai vândut o pictură pentru câteva sute de mii de euro. Este încă un pas în recunoaşterea valorii artiştilor noştri. Dar asta în afara graniţelor. Pentru că în continuare, în România sunt puţini colecţionari.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Românul Adrian Ghenie a mai vândut o pictură pentru câteva sute de mii de euro. Este încă un pas în recunoaşterea valorii artiştilor noştri. Dar asta în afara graniţelor. Pentru că în continuare, în România sunt puţini colecţionari.

Şi tot puţini sunt şi cei interesaţi de artă şi mai ales de arta contemporană. De ce se întâmplă asta, de ce artiştii noştri contemporani vând în străinătate, ce ne lipseşte?

Alexandru Ghilduş, sculptor: Artistul vrea sa fie aplaudat ca actorul pe scena. Aplauzele pentru el nu sunt bani, banii sunt sursa sau instrumentul creatiei. 

Aplauzele sunt, de fapt, recunoaşterea muncii lui. Ceea ce în România, cu artiştii contemporani încă nu se întâmplă.

Gheorghe Dican, artist: Arta contemporana romaneasca este vanduta in mod aleator, intamplator. Asta e un lucru grav. Vina nu apartine numai artistilor, numai operatorilor de pe piata privata sau eu stiu, din cadrul uniunii artistilor. Principalul vinovat, dupa parerea mea, este statul roman care nu si-a propus sa faca achizitii de arta contemporana in ultimii ani. În ultimii 20 de ani s-au facut doar doua campanii de achizitii si alea foarte mici si neinsemnate.

Şi totuşi, artiştii noştri ajung să îşi vândă operele în afară. Aceleaşi opere de care românii abia au auzit.

Eduard Uzunov reprezentant artişti, galerist: Nu e vorba de un succes, e vorba de numarul de colectionari care este diferit. Şi expunerea artistului.

Reporter: Cum ar trebui sa fie profilul artistului acre vinde si in Romania si in strainatate?

Eduard Uzunov reprezentant artişti, galerist: Sa fie bun, sa munceasca mult, sa fie reprezentat de un galerist bun care sa il scioata afara pe artist, sa il prezinte, sa il arate la cat mai multa lume. Asa am facut cu artistii mei, Sasha Lazar Reid, Diana Manole si Mark si au ajuns de la cateva sute de lei la mii de euro.

Paşi mici s-au făcut totuşi. S-au deschis galerii, case de licitaţii care vând doar artişti contemporani, chiar şi online! Iar interesul pentru artă şi pentru meseria de "promoter" este, cât de cât, în creştere.

Luciana Stanciu, reprezentant casa de licitaţii: Luam un exemplu, un artist x care picteaza, are talent si isi doreste sa fie cunoscut. Aceasta casa de licitatii ii ofera cadrul propice pentru dezvoltarea sa. Ii putem pune la dispozitie un album de arta, ii putem creiona o expozitie de arta, putem organiza simpozioane. Daca vorbim strict de o licitaţie, noi propunem un pret de pornire, estimativ, este pretul cel mai mic, se pleaca de a 300 euro dar poate cota lui adevarata e de 3 mii euro. Închipuiti-va ca sunteti intr o sala de licitatii si aveti o lucrare superba, vedeti o lucrare superba, sa luam cazul acestei sculpturi de Jean Parvan. Poate nu aveti cultura sau educatia necesara pt a intelege ce inseaman arta si emrgeti pe principiul vazut, placut. Imi place, il vreau la mine in casa, veniti in sala de licitatii si incepe spectacolul.

Din păcate, la noi, lipsa culturii şi a educaţiei artistice încă se simte, ca o reminescenţă a trecutului, frumos explicată de sculptorul Ghiduş.

Alexandru Ghilduş: Publicul era format pe perioada interbelica. Care ce a facut, a intrat in casele romanilor ca arta contemporana a perioadei respective. Fiind valoroasa si apreciata si fiind o oarecare pauza in perioada comunista, dupa revolutie a fost greu in aceasta competitie arta interbelica, arta contemporana. Si asta a fost un usor impediment in promovarea artei contemporane.

În străinătate, România vinde artă în valoare de peste 10 milioane de euro. Brâncuşi este, desigur, cel mai cunoscut artist al nostru.

Dar Adrian Ghenie sau Victor Brauner sunt dintre contemporanii care vând frecvent, la licitaţii.

În România, tot artiştii moderni, precum Grigorescu, Ştefan Luchian sau Tonitza, sunt cei pentru care se ridica paletele la licitaţii.