Un mare lanţ de magazine a decis taxarea pungilor de plastic de la raionul de legume şi fructe

Războiul împotriva plasticului devine tot mai aprig şi în România. Antreprenorii, dar şi marii retaileri au început să înlocuiască la raft astfel de ambalaje cu unele prietenoase cu mediul, deşi asta înseamnă costuri mai mari atât pentru comercianţi, cât şi pentru clienţi.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Războiul împotriva plasticului devine tot mai aprig şi în România. Antreprenorii, dar şi marii retaileri au început să înlocuiască la raft astfel de ambalaje cu unele prietenoase cu mediul, deşi asta înseamnă costuri mai mari atât pentru comercianţi, cât şi pentru clienţi. La Oradea, de exemplu, două tinere au deschis primul magazin fără ambalaje din plastic.

Chiar dacă la casele de marcat găsim sacoşe ecologice, la raioanele de fructe şi legume ne punem în continuare produsele tot în pungi de plastic. Un obicei pe care unii retaileri vor să îl schimbe, aşa că au introdus pungi biodegradabile şi aici, doar că se plătesc.

Valer Hancaş, reprezentantul unui retailer din România: Din biodegrabilitatea acestor pungi reiese apă, dioxid de carbon şi compost. Compostul poate fi folosit ca şi îngrăşământ natural pentru plante, legume şi aşa mai departe 

Dacă cele vechi suportau o greutate de cinci kilograme, cele biodegradabile rezistă la o greutate de doar trei kilograme. 

Clienţii spun că "sunt oribile. Se rup! Vreau să spun că nu ţin niciun kilogram de cartofi. Noi suntem de acord să se schimbe punga, dar să fie rezistentă". 

Alternativa, în acest caz, este sacoşa de acasă, spun comercianţii, care mai vin şi cu alte recomandări. 

Valer Hancaş, reprezentantul unui retailer din România: Spunând adio pungilor din plastic de unică folosinţă, am redus, de fapt, un impact extrem de negativ asupra mediului, cu 40 de tone de plastic de unică folosinţă pe lună. Ananasul nu necesită pungă, bananele nu necesită pungă şi sunt foarte multe legume şi fructe care, pur şi simplu, nu necesită pungă 

8 din 10 români obișnuiesc să folosească pungi pentru cântărirea fructelor și legumelor şi doar 20% au un comportament anti-risipă, arată un studiu.

Unul dintre cei care încurajează lupta împotriva plasticului spune că "din punctul meu de vedere e foarte bine să folosim pungile astea, dar adunând la fiecare legumă, fruct în parte, totuşi este o sumă măricică". 

Tot mai mulţi europeni spun adio plasticului, aşa că antreprenorii s-au adaptat. Sacoşele din hârtie se caută mai mult ca niciodată.  

Mariana Sima, antreprenoare: Cererea a fost din ce în ce mai mare. În ultimii doi ani, creşterea a fost de aproximativ 30%, chiar 40% pe ambalajele din hârtie, pe sacoşele din hârtie. Trebuie să ne educăm consumatorii să nu mai arunce ambalajele după prima utilizare, chiar dacă vorbim de sacoşe din hârtie

În Bruxelles, de exemplu, clasicele tacâmuri din plastic pe care le folosim cu toţii în timpul zilei, atunci când suntem la serviciu, au fost înlocuite cu astfel de seturi de tacâmuri, pe care le putem purta oriunde. 

La Oradea, două tinere şi-au deschis un magazin în care, în loc de ambalaje din plastic, folosesc sticle, borcane şi lăzi din lemn pentru a-şi expune produsele. 

Ioana Tănase, antreprenoare: Prin 2013 am aflat de impactul negativ al plasticului asupra sănătăţii noastre şi asupra lumii naturale şi atunci am decis că vreau să schimb ceva şi am început cu mine însămi 

Un singur european foloseşte, în medie, 200 de pungi de unică folosință într-un an. Cele mai multe ajung în mediul înconjurător.