Măștile de protecție de unică folosință, periculoase pentru mediul înconjurător

Pandemia ne-a făcut să uităm şi de poluare şi de reciclare! Daca înainte de coronavirus, mai toate statele dezvoltate se băteau în măsuri pentru protejarea mediului de asaltul plasticului, virusul a schimbat priorităţile. Recomandările autorităţilor, dar şi nevoile, au readus moda materialelor plastice. Ecologiştii, în schimb, atrag atenţia asupra pericolului pentru sănătate şi mediul înconjurator.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

• Măștile de protecție de unică folosință se pot degrada în sute de ani.
• Autoritățile ar putea interzice folosirea plasticului de unică folosință.

Măşti de protecţie şi mănuşi chirurgicale folosite, aruncate la voia întâmplării. Pungi de plastic împrăştiate de-a valma. În multe zone, colectarea selectivă rămâne încă la stadiul de ideal. Iar lupta pentru combaterea poluării cu plastic un vis încă îndepărtat. 

Până la începutul anului, mai toate statele dezvoltate se băteau în măsuri pentru protejarea mediului înconjurător. Acum, recomandările de pandemie şi nevoile au dus din nou la folosirea excesivă a plasticului. 

Andrei Cosuleanu, preşedinte ONG: Este un fenomen al coronavirusului care a făcut ca totul să fie ambalat, supradecontaminat și sterilizat. Plasticul, de cele mai multe ori, este un plastic nereciclabil. 

Şi e nevoie de zeci sau chiar sute de ani pentru ca produsele din plastic să se descompună. Măştile de protecţie de unică folosinţă se degradează în 400 de ani. La fel şi pet-urile. Pentru mănuşile chirurgicale este nevoie de 100 de ani să se descompună, iar pungile din plastic - între 40 şi 150 de ani, în funcţie de materialul din care sunt făcute. 

Tudor Ionescu, consilier Primăria Municipiului București: Am depus un proiect de hotărâre de consiliu general pentru ca la nivelul municipiului Bucureşti, începând cu 2021, deci exact conform directivei, să eliminăm şi să interzicem comercializarea plasticului de unică folosinţă. 

Sibiu şi Oradea sunt ceva mai avansate din acest punct de vedere. În aceste oraşe proiectele au şi fost votate. Şi cam atât. 

Tia Ciulacu, presedinte ONG mediu: Uitaţi-vă, la cea mai mică inundație s-a umflat râul, spală valea și iată ce culegem din râurile noastre. 

Andrei Cosuleanu, preşedinte ONG: Plasticul respectiv ajunge să poarte mulţi microbi. Şi atunci este un pericol pentru fiecare dintre noi. 

Schimbarea vine din fiecare dintre noi, spun ecologiştii. Pungile din plastic ar putea foarte bine să fie înlocuite cu sacoşele din bumbac, iar recipientele din plastic ar putea fi refolosite sau înlocuite cu cele din sticlă.