Merele ecologice din România, folosite doar pentru sucuri

Avem producţie record de mere bio, însă fructele nu vor ajunge pe tarabe, ci la storcător. Pentru că soiurile româneşti se strică mai repede ca cele aduse din import, cultivatorii autohtoni încheie greu contracte cu marile lanţuri de magazine.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

• Cea mai mare parte din recoltă este transformată în sucuri.
• Prea puţine mere bio ajung şi pe tarabele din ţară.

Într-o livadă din satul Cheresig, ajutat de vremea bună, domnul Constantin a avut parte de o producţie record de mere ecologice. Numai că fructele sale nu ajung pe tarabele din România. Preferă să le proceseze direct şi să le transforme în sucuri.

Reporter: Care este explicatia, de ce nu aveti cerere pe piata din Romania?

Constantin Damian, cultivator: Pentru ca marul eoclogic este mai perisabil si nu sta asa mult in magazine ca sa se poata vinde.

În supermarketuri, mulţi clienţi sunt furaţi de aspectul merelor de import şi nu mai ţin cont că au preţul mai mare ca cele româneşti.

Pentru că marii retaileri de la noi refuză merele româneşti, cea mai mare parte din recoltă este transformată în sucuri.

Prea puţine mere bio ajung şi pe tarabele din ţară. În special, cele care se coc toamna târziu, pentru că nu se strică aşa repede. Numai că şi în pieţe merele autohtone pălesc în faţa celor din afară, chiar dacă sunt chiar şi de patru ori mai ieftine.

Culturile de mere din România au a treia cea mai mare întindere din Uniunea Europeană. Însă productivitatea este mai mică faţă de alte state. La cantitatea de mere recoltate suntem abia pe locul 7.