Un meșter din Ardeal a reînviat tradiția lăzilor de zestre

Unul dintre puţinii dulgheri care mai există a reuşit să reînvie arta sculptării lăzilor de zestre, fără de care fetele nu se puteau mărita în trecut. Meşteşugarul este ajutat de soţie şi este bucuros să spună că arta este apreciată, dar şi căutată de multă lume.

• MAE confirmă că cetăţeanul reţinut în regiunea separatistă Abhazia este român. Autorităţile sunt în legătură cu familia acestuia

• Lăzile de zestre, cerute în special la nunți
• Tradiția lăzilor a dăinuit sute de ani

Petruţ Chirteş, în vârstă de 73 de ani, a dorit ca tradiţia lăzilor de zestre să nu se piardă în Transilvania, aşa că s-a apucat de câţiva ani să sculpteze aceste "lădoaie".

Petruț Chirteș, meşter popular: Eu am început să fac o ladă de zestre şi văzând că părinţii mireselor le solicită şi le cumpără. până acum a mers foarte, foarte bine.

Meşterul are parte şi de un ajutor important.

Magda Chirteș, soția: Aici, sus, deasupra, este modelul de la şorţurile femeieşti. Aici este capacul, se poate închide. Aici jos este model de la cămăşile bărbăteşti.

Petruț Chirteș, meşter popular: După ce îmi desenează soţia forma, intru eu cu dălţile, cu lucrul meu.

Meşterul spune că lăzile sunt cerute în special de restaurantele care organizează nunţi. Şi la Toaca, o localitate din apropierea Văii Gurghiului, lăzile de zestre şi portul popular sunt preţuite de localnici.

Roxana Man, manager muzeu etnografic: Simbolurile pe care le găsim pe lada de zestre sunt realizate prin pictură sau prin incizie. Mobilierul pictat şi primele lăzi pictate apar la saşi, apoi le întâlnim şi în arta populară românească şi maghiară.

Lada de zestre are origini din Antichitate. În casele ţărăneşti din România, a dăinuit până la jumătatea secolului trecut.