Doi foști militari au înființat o tabără în care copiii învață să se salveze în caz de răpire

În România, în fiecare an, poliţiştii înregistrează peste cinci mii de dispariţii de minori. Peste jumătate dintre copiii care nu se mai întorc acasă ajung să fie supuşi unor forme de abuz.

• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

În România, în fiecare an, poliţiştii înregistrează peste cinci mii de dispariţii de minori. Peste jumătate dintre copiii care nu se mai întorc acasă ajung să fie supuşi unor forme de abuz. Doi foşti militari români, cu experienţă în teatrele de operaţii, au creat, de curând, o tabără în care îi învaţă pe cei mici cum să se apere singuri. Şi, mai important, ce să facă în cazul în care ajung să fie răpiţi. 200 de lei pe zi costă lecţiile predate în vârf de munte.

Alex are 15 ani şi face kick-boxing. Spune, despre luptă, că nu e întotdeauna cea mai bună soluţie, pentru că într-o tentativă de răpire forţa nu este egală. Un prădător va alege întotdeauna o victimă mai slabă decât el.

”Fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă!” Este prima regulă dacă ai ajuns faţă în faţă cu un agresor. Nu poţi să fugi? Ai alte soluţii.

Dacă victima este imobilizată, trebuie să încerce să se elibereze singură.

Ca să putem face asta trebuie să ţinem cont de câteva reguli. Tragem coatele în spate, nu ţinem braţele perfect paralel şi colaborăm! Astfel, între mâini se va forma un spaţiu care apoi ne va permite să ne eliberăm. Facem acest lucru numai într-un moment în care agresorul nu observă.

Ce ştim sigur este că agresorul poartă centura de siguranţă. Niciun răpitor nu riscă să fie oprit de poliţie. Mai trebuie să ştim şi că orice geam, chiar securizat, poate fi spart. Tot cu ajutorul centurii de siguranţă.

Nu e uşor, spune Samir. Dar dacă sunt exersate, toate aceste practici pot fi puse în aplicare.

SAMIR MEKI, instructor de tehnici de supraviețuire: În caz că luăm autostopul facem o poză la numărul maşinii. Facem o poză la şofer. Nu o să îl deranjeze. Dacă cineva refuză chestia asta înseamnă că e o problemă deja.

Nu am reuşit să ieşim din maşină şi suntem sechestraţi. Colaborăm şi căutăm soluţii. Ideal este să începem să ne gândim cum să scăpăm. De la a reţine detaii despre răpitor, până la un plan de evadare. Dacă îi câştigăm încrederea, avem mai multe şanse. Iar când prindem ocazia perfectă: revenim la prima regulă: fugim într-un loc sigur şi sunăm la 112.

SAMIR MEKI, instructor de tehnici de supraviețuire: În caz de o agresiune vom sacrifica. O să putem fi răniţi, o să putem să fim tăiaţi, să fim agresaţi. Scopul e să ajungem acasă.

În România, în fiecare an, dispar peste cinci mii de copii. De cele mai multe ori sunt plecări voluntare, însă 60% dintre minorii care nu se întorc acasă ajung să fie exploataţi sau supuşi unor forme de abuz.