Nepalezii din România și-au celebrat Revelionul
Nepalezii, salvarea multor patroni din România, au sărbătorit Revelionul. Au organizat o petrecere mare în Capitală, unde au invitat un călugăr budist, dar şi pe reprezentaţii firmelor de recrutare care le-au găsit locuri de muncă aici. Nepalezii au cântat, au dansat şi s-au rugat.
De Redactia Observator la 02.03.2020, 00:13
- Nepalezii sunt frecvent recrutați pentru a munci în România.
- Mulți dintre ei vor să se stabilească în țara noastră.
Nepalezii, salvarea multor patroni din România, au sărbătorit Revelionul. Au organizat o petrecere mare în Capitală, unde au invitat un călugăr budist, dar şi pe reprezentaţii firmelor de recrutare care le-au găsit locuri de muncă aici. Nepalezii au cântat, au dansat şi s-au rugat.
Nepalezii din toată lumea intră la 1 martie în anul 2147 sau anul şobolanului. Cei care muncesc în Capitală s-au întâlnit într-o sală de evenimente din sectorul 2 pentru a sărbători împreună.
NAWA RAJ POKHAREL, consulul onorific al Nepalului în România: Chiar dacă anul are 365 de zile, noi în Nepal avem mai mult de 365 de sărbători, iar un dintre cele mai importante este Losar, adică anul nou.
Îmbrăcaţi în costume tradiţionale, specifice mai multor regiuni ale ţării lor, peste 400 de nepalezi au cântat şi au dansat timp de câteva ore.
Un călugăr budist s-a rugat pentu toţi nepalezii plecaţi departe de casă.
Dacă până în 2018 erau mai puţin de 200 de nepalezi în ţara noastră, acum sunt în jur de 2.500. Salariile sunt chiar şi de trei ori mai mari aici decât acasă. Unii s-au îndrăgostit de România şi au început să înveţe limba
”Eu am învăţat aici unde lucrez puţin câte puţin şi aşa am învăţat repede”, spune un nepalez.
Cei mai mulţi lucrează în hoteluri si restaurante. Dar nu numai
ANNE MARIE STRAVI, manager agenţie de recrutare: Până şi în IT. În servicii, în fabrică. Îşi doresc să înveţe limba română, iar ca procent, 60% își doresc să rămână şi să se stabilească în România.
În Nepal, anul nou durează trei zile. După sărbătoare are o ceremonie la care participă atât călugări cât şi laici. Se aruncă în sus cu făină de orz prajită, în semn de noroc şi prosperitate.
