O promisiune veche de 160 de ani. Proiect de 20 de milioane de euro, în Iaşi, schiţat prima dată de Alexandru Ioan Cuza

Generaţii de locuitori ai Iaşului au aşteptat să circule cu nave sau cu bărci pe râul Bahlui. Cea mai veche promisiune a autorităţilor are nu mai puţin de 160 de ani. Proiectul care ar putea transforma întreaga zonă într-un paradis turistic s-a scufundat mereu din lipsă de fonduri.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Așa ar fi trebuit să arate zona râului Bahlui, după planurile întocmite acum 8 ani.  Proiectul a rămas tot la stadiul de desen pe hârtie. Şi o glumă, pentru locuitori. Potrivit proiectului, oamenii ar fi putut circula pe apă între două mari cartiere ale oraşului. Zona ar fi avut patru debarcadere, bărci, piste de alergare și platforme de belvedere. Zona nu este deloc amenajată așa ca și in următorii ani singurele bărci care vor pluti pe răul bahlui vor fi cele din hârtie. Iar in lipsa unor fonduri și a unor intervenții rapide, acum nici măcar pentru a te plimba nu este o zonă bună pentru că este mizerie și miroase destul de urât, toate planurile cu răul Bahlui se vor împotmoli exact ca barca noastră din hârtie in vegetația din apă.

"Acum arată ca un canal de scurgere a apelor. Este betonat, așa a fost gândit de cei de la Apele Române. Noi ne îngrijim de el și încercăm să îl aducem cât mai aproape de visele ieşenilor", a declarat Mihai Chirica, primar Iaşi. Promisiunile curg de zeci de ani. "Primul proiect, după știința mea, datează din perioada lui Alexandru Ioan Cuza, imediat după ce, în 1862 o comisie formată la nivel local a elaborat un pachet mai amplu de măsuri de compensare, de ajutor economic pentru Iaşi care prevedea și acest punct: transformarea Bahlului într-un canal navigabil care să fie legat de Prut", a declarat Ionuț Nistor, conferenţiar universitar la Facultatea de Istorie UAIC Iaşi. Autorităţile locale au nevoie de 20 de milioane de euro ca să transforme visurile în realitate, iar una din speranţe se leagă acum de fondurile date prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.