Satul din Maramureș izolat de restul lumii, pentru că nu are drum

Izolați într-un sat de Maramureș, zeci de oameni se luptă în fiecare zi să supraviețuiască. N-au drum, nici surse sigure de apă, iar pompierii și salvarea nu pot ajunge până la ei.

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

Izolați într-un sat de Maramureș, zeci de oameni se luptă în fiecare zi să supraviețuiască. N-au drum, nici surse sigure de apă, iar pompierii și salvarea nu pot ajunge până la ei. Localnicii spun că viața le-ar putea fi schimbată de un consilier, care refuză să cedeze câțiva metri pătrați, pentru a construi drumul.

Când îţi îngropi adânc paşii în noroi, fiecare drum devine o corvoadă. Aşa îşi duc traiul oamenii din acest colţ de lume, la 12 ani de la intrarea în Uniunea Europeană.

Fără altă legătură cu civilizaţia şi fără apă, trebuie să străbată zilnic, pe jos, uliţa spre centrul comunei Ruscova. Un drum care poate dura peste o oră, dus întors.

”Chiar nu se poate numi drum această stradă, între ghilimele spus stradă. Nu înţeleg cum bătrânii au trăit până acum în aceste condiţii de groază. Eu nu pot să trăiesc aşa! Imposibil de trăit, mă chinui în fiecare zi, car găleţi, car câte 30 de litri”, exclamă Mihaela, o tânără localnică.

”Pe timp ploios, când plouă, este apă. Pe timp de vară, nu este nimic, e secetă, deşert”, spune un alt localnic.

Este o distanţă de aproape un kilometru pe care oamenii de aici trebuie să o străbată în fiecare zi, de fiecare dată când au de coborât în sat.

În satul de la poalele varfului Pietrosul Rodnei, zeci de oameni trăiesc fără speranţă şi fără salvare - nicio ambulanţă nu poate ajunge la ei.

”Cu pătura l-am dus pe soţul când a paralizat. A venit Ambulanţa până jos sub deal şi de acolo a venit cu targa”, povestește o localnică.

”În caz de incendiu, de ceva, nu ajunge nimeni aici”, spune un alt localnic.

Puţinii tineri care au mai rămas aici se luptă zadarnic pentru o viaţă mai bună. Soluţii ar fi, spun ei, dacă cei pe care i-au votat le-ar asculta problemele.

”Suntem în secolul 21, nu înţeleg cum se poate aşa ceva! Primarul nu ne bagă absolut deloc în seamă! Şi-a făcut drumuri în munţi, ca să poată el să meargă la vânătoare, şi noi aici putem să murim”, declară Mihaela.

IOAN TURCIN, Primarul comunei Ruscova: Acea stradă e proprietate privată a cetăţenilor. Nefiind în domeniul public, noi nu putem face teren pe ea.

Primăria ar putea reface drumul, dacă localnicii ar ceda câte o bucată de pământ. Toţi spun că sunt dispuşi să doneze teren, cu o excepţie. Un consilier local.

”Eu nu pot lăsa singur!”, e răspunsul consilierului.

IOAN TURCIN, Primarul comunei Ruscova: Dacă omul nu vrea să cedeze din terenul lui, noi nu-l putem obliga.

(Reporter): Vă place în ce condiţii stau oamenii aceştia aici?

(Consilier): Care?

(Reporter): Oamenii din comună, care v-au votat.

Aşadar, niciun răspuns pentru oamenii de aici. Aşa cum soluţii nu par să existe nici pentru celelalte drumuri de pământ care străbat România de la un capăt la altul - în total, 10 mii de kilometri îngropaţi în praf.