Piersicile de Paraguay, preferate de marile magazine pentru aspectul lor. Fructele agricultorilor români ajung la gunoi

Fructele româneşti îşi schimbă gustul, faţa, dar şi numele. Piersicile dulci din curtea bunicii sunt înlocuite acum de piersica de Paraguay. Este noul pariu al agricultorilor români, care speră să dea lovitura cu soiul exotic. Zadarnic, însă. Pentru ei, uşile supermarketurilor rămân închise, iar tone de fructe ajung la gunoi.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Fructele româneşti îşi schimbă gustul, faţa, dar şi numele. Piersicile dulci din curtea bunicii sunt înlocuite acum de piersica de Paraguay. Este noul pariu al agricultorilor români, care speră să dea lovitura cu soiul exotic. Zadarnic, însă. Pentru ei, uşile supermarketurilor rămân închise, iar tone de fructe ajung la gunoi.

În această livadă din Călăraşi, cresc 8 tone de fructe pe an. Sunt piersici de Paraguay, un soi pe care Ioana Bordei l-a ales tocmai pentru numele exotic. Ştia că în supermarketuri fructele de import au mai mult succes. Şi a sperat să dea lovitura. Dar s-a izbit de un nou zid.

Bordei Ioana, agricultor:

Le-au refuzat pentru că sunt mici, din cauza asta le-au refuzat. Au zis că nu e vorba de preţ, nu e vorba de altceva decât de calibrul fructului, pentru că au adus din afară mult mai mari şi mult mai aspectuoase!

Nimic nu pare să detroneze fructele de import de pe rafturile supermarketurilor. Chiar dacă, de multe ori, calităţile lor lasă de dorit. Doamna Bordei a fost la cules de căpşuni în Spania şi cunoaşte întreg procesul.

Bordei Ioana, agricultor:

Deci acolo de 3-4 ori pe săptămână se stropesc cu sulf, pe lângă sulf le mai bagă şi colorant ca să le coloreze, pe lângă colorant le bagă şi zahăr ca să le dea dulceaţă, deci sunt nişte fructe forţate.

Ea s-a întors în ţară să facă agricultură în pământ românesc. A investit 10 mii de euro în 9.000 de metri pătraţi de livadă. Dar nu primeşte sprijin din partea Ministerului. Şi ajunge să arunce tone întregi de fructe la gunoi, pentru că nu le poate vinde în supermarket pe motiv că... nu se cer. Am testat teoria în stradă: în toate cazurile, românii au ales piersica turtită,crescută în ţara noastră, în defavoarea fructelor străine cu aspect perfect.

Singura soluţie ce le rămâne agriculturilor români este integrarea într-o cooperativă, pentru a putea depozita fructele într-un centru de colectare. Doar aşa, acestea pot ajunge pe mesele românilor.