Podul de cale ferată din parcul Herăstrău a fost înţesat de mesaje de atenţionare, după ce un alt tânăr s-a electrocutat

Panourile sunt ignorate, însă, de bucureştenii care trec pe acolo sau fac sport în parc. Mai mult, tinerii se plimbă în voie printre şine. Bicicliştii au lansat o petiţie pe Internet prin care cer Administraţiei parcurilor să găsească o soluţie. Primăria vrea o nouă pasarelă, însă CFR cere proiecte aprobate de experţi.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Panourile sunt ignorate, însă, de bucureştenii care trec pe acolo sau fac sport în parc. Mai mult, tinerii se plimbă în voie printre şine. Bicicliştii au lansat o petiţie pe Internet prin care cer Administraţiei parcurilor să găsească o soluţie. Primăria vrea o nouă pasarelă, însă CFR cere proiecte aprobate de experţi.

Trenurile care trec în viteză nu par să-i sperie pe bucureştenii care ies la plimbare în parcul Herăstrău. Aşa cum nu o fac nici hârtiile de avertizare lipite peste tot. Puţini trecători citesc mesajele. 

-Aţi citit mesajele înainte să vă urcaţi pe pod?

-Ştiu ce scrie acolo.

-Ce?

-Că e periculos să treci, că te curentezi. 

-Nu vă e teamă?

-Nu. Vrem, nu vrem, am trecut printr-o şcoală, ştim ce însemnează 27.000 de volţi. Vedem împământarea, da! Avem încredere în ingineria românească. Şi bineînţeles, avem încredere şi în noi.

Toţi trec, în fiecare clipă, pe lângă pericol. Iar tinerii de la şcolile din zonă se plimbă în voie printre şinele de cale ferată.

-Normal, ar fi trebuit de 25 de ani să se facă o trecere pentru că podul avea nevoie de interior, nu să traversăm calea ferată. 

Pasarela este singura variantă, rapidă, pe care bucureştenii o au să ajungă dintr-o parte în alta a lacului. Pentru un alt pod, e nevoie de avizul CFR. 

Primăria Capitalei a alocat anul aceste 100.000 de lei pentru un studiu de fezabilitate necesar pentru o nouă pasarelă. Ministerul Transporturilor spune, însă, că mai are nevoie şi de un proiect tehnic realizat de un specialist în infrastructură feroviară.

Potrivit legii, zona de siguranţă a infrastructurii se întinde pe 20 de metri de o parte şi de alta a podului. Zona de protecţie este şi mai extinsă şi cuprinde tot terenul în limita a maximum 100 de metri pe fiecare parte. 

Într-un răspuns oficial, CFR spune că trotuarul de lângă pod nu poate fi folosit de oricine. 

O soluţie ar fi deschiderea curţii ALPAB pentru public. Cu un mic ocol, bucureştenii ar putea evita tragedii. O petiţie de pe Internet a fost deja semnată 1.000 de persoane. 

-S-ar lungi un pic traseul de ocolire a lacului, dar asta nu cred că ar fi o problemă pentru nimeni atâta timp cât este sigur. Se ocoleşte la nivelul solului, deci nu urcă nici trepte.

Adolescentul electrocutat la începutul lunii este cel mai grav caz de la spitalul Grigore Alexandrescu, iar medicii i-au făcut mai multe transplanturi de piele. În 2015, doi tineri au ajuns la spital după ce au atins firele de tensiune, iar în 2012 un adolescent a murit.