Pregătiri pentru Paște la Sâmbăta de Sus, în Făgăraș

Au început repetiţiile pentru Paşte şi la Sâmbăta de Sus, unde turiştii şi-au rezervat minivacanţa încă de anul trecut. Priveliştea Munţilor Făgăraş, liniştea locului şi ospitalitatea gazdelor atrag mii de turişti în localitatea braşoveană.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Au început repetiţiile pentru Paşte şi la Sâmbăta de Sus, unde turiştii şi-au rezervat minivacanţa încă de anul trecut. Priveliştea Munţilor Făgăraş, liniştea locului şi ospitalitatea gazdelor atrag mii de turişti în localitatea braşoveană. Dar mai ales mâncarea, făcută doar din produse locale şi servită în cantităţi uriaşe. 

La poalele Munţilor Făgăraş, pensiunile din Sâmbăta de Sus au început repetiţia generală pentru vacanţa de Paşte. Pe mesele întinse în aer liber este suficientă mâncare cât să răscumpere toate zilele de post.

Pentru cinci zile în perioada Paştelui, în Sâmbăta de Sus, un turist plăteşte în medie, 200 de euro.

Oferta include şi toată mâncarea pe care un oaspete se simte capabil să o pună în farfurie.

Slănina, cârnaţii şi jambonul sunt făcute chiar de gazde, din carne de Mangaliţa. Piesa de rezistenţă este proţapul.

Tot din producţie locală sunt şi siropurile. Zona are ce să le ofere şi celor care caută hrană spirituală.

Sâmbăta se Sus este renumită ca loc de reculegere şi întărire spirituală pentru vizitatorii care poposesc în această mănăstire. De aceea, an de an, mii de credincioşi din toate colţurile ţării aleg să îşi petrească aici sărbătorile pascale.

Ridicată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, mănăstrirea din Sâmbăta de Sus ascunde şi o comoară preţuită de pelerini.

Arsenie Boca a fost stareţul mănăstirii din Sâmbăta de Sus între anii 1938 şi 1945.