Cum se prepară tradițional porcul de Ignat în satele din Bistrița-Năsăud

E vremea Ignatului în satele României. Porcii sunt tăiaţi, iar din carnea lor, preparate tradiţionale ajung în afumători pentru a prinde culoare şi aromă până la Crăciun.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

E vremea Ignatului în satele României. Porcii sunt tăiaţi, iar din carnea lor, preparate tradiţionale ajung în afumători pentru a prinde culoare şi aromă până la Crăciun. Am poposit şi noi în satul Romuli din Bistriţa-Năsăud, în gospodăria Ninei Rus, fostă concurentă a show-ului culinar "Chefi la cuţite". Nina Rus ne-a invitat în bucătăria ei şi ne-a lăsat să furăm din secretele preparatelor cu care îşi întâmpină colindătorii, în fiecare an, în ajunul Crăciunului. 

Într-o gospodărie din comuna bistriţeană Romuli, patru bărbaţi pregătesc porcul, înainte ca acesta să ajungă în mâinile pricepute ale femeilor. Fumul de paie care se ridică deasupra caselor e semn că e vremea Ignatului, o sărbătoare cu tradiţie care în satele româneşti este asociată cu tăierea porcului - simbol al norocului, belșugului și fertilității. 

Suntem oaspeţi în gospodăria Ninei Rus, una dintre semifinalistele ediţiei de anul trecut a show-ului culinar "Chefi la cuţite". Nouă femei a adunat în jurul ei pentru a pregăti cârnaţi, tobă, caltaboşi şi jumări pentru Crăciun. Înainte de muncă, însă, un moment este savurat din plin de ajutoarele ei. 

Misiunea bărbaţilor se încheie odată cu tranşarea porcului. Carnea sortată ajunge în preparatele cu care Nina Rus şi-a propus să-şi întâmpine colindătorii, în ajunul Crăciunului. 

În bucătăria Ninei Rus, sarcinile se împart la zece. Zece bucătărese pricepute dau formă şi aromă preparatelor tradiţionale de Crăciun. Alături de cârnaţi, călbașul, cum îi se spune caltaboşului în satele bistriţene, este pregătit din măruntaie de porc, orez şi condimente. 

Apoi, este pregătită toba. Dintr-o tigaie, un alt preparat este gata să ajungă în farfurii. Alături, mămăliga e învârtită bine pe foc până face găuri, semn că e bine făcută. Între timp, cârnaţii sunt duşi la afumătoare, unde sub fumul rece sau cald vor căpăta până la Crăciun culoare şi aromă. 

La finalul zilei, munca gospodinelor e răsplătită cu pomana porcului. O masă pe care gazdele o oferă în semn de mulţumire celor care au ajutat la tăierea porcului.