Prima grădină istorică din inima Capitalei străluceşte din nou. Grădina Alhambra îşi aşteaptă din nou invitaţii

În inima Capitalei, Grădina Alhambra îşi aşteaptă din nou invitaţii. Unul dintre cele mai luxoase şi elitiste spaţii de teatru şi film din perioada interbelică a fost redeschis anul trecut, după 30 de ani în care fusese lăsat în paragină.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În 1916, la momentul inaugurării, ziarele vremii probabil anunţau pe prima pagină deschiderea "Teatrului de Vară Alhambra". Iar doamnele şi domnii din înalta societate au avut grijă ca locul să devină imediat unul de bon ton. Cu rochii lungi, frac şi joben, aşa ajungeau invitaţii la sfârşit de săptămână în cea mai frumoasă gradină din Sud-Estul Europei. 

Florin Pîrvu - PR Asoc."Teatrul Elisabeta": Maria Tănase a concertat aici, Fărâmiță Lambru. Aveau spectacole de variete, sala în sine era împărţită în două zone. Era o zonă cu scaune şi o zonă de mese pentru persoanele din clasa mai de sus. Partea de jos era amenajată cu scaune tip teatru, iar partea de sus, de balcon, era amenajată cu mese aşa cum o vedeţi astăzi. Scările de acces erau pe afara aşa că oamenii puteau să urce separat de ceilalţi, de clasa de jos. 

Perioada de glorie a localului din inima Bucureştiului a fost însă cea interbelică. În serile petrecute la grădină, s-au scris multe poveşti de dragoste. Cea a locului a fost însă mai puţin frumoasă. Deşi a reuşit să supraviețuiască celor două războaie mondiale și cutremului din 1977, Teatrul de vară devenit Gradina Alhambra a rămas abandonat până anul trecut. În august 2021 şi-a redeschis porţile.

Petrica Praschiv -  VP. asoc."Teatrul Elisabeta": Grădina Alhambra era dărâmată, plină de gunoi, am scos de aici cam 20 de containere din gradină nu şi din spaţiul interior, pomi crescuţi alandala, canalizarea spartă, căzută tencuială de pe pereţi, ruine. În momentul ăsta se lucrează la proiectare pentru reabilitarea clădirii aşa cum ar trebui să fie. Încercăm să ne apropiem cât de mult ne permit cei de la direcţia de cultură să ne apropiem de proiectul iniţial. Încercăm să găsim o soluţie aşa încât să îmbinăm elementele de atunci cu cele de azi aşa încât proiectul să fie cu adevărat un loc de cultură în Bucureşti.

Acum grădina îşi aşteaptă invitaţii, la fel ca pe vremuri. Funcţionează ca terasă-restaurant, are o bucătarie proprie internaţională, dar mai ales a revenit la viaţa culturală. În fiecare săptămână sunt concerte acolo, cu muzică jazz sau-fireşte- interbelică, dar si spectacole de teatru.