Profilul angajatului care a lucrat de acasă. Care sunt efectele muncii de la domiciliu

Am vorbit destul de mult, în această perioadă, despre beneficiile muncii remote, dar şi neplăcerile cu care vine jobul de acasă. Studii recente arată că, dacă până acum creşterea anuală a joburilor remote era de 30%, mai nou, procentul ajunge şi la 50%.

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

• Mai mult de jumătate dintre angajaţii din domeniul serviciilor au lucrat de acasă.
• Provocările privind îndeplinirea sarcinilor de serviciu nu au fost deloc uşoare.

Multe companii au început să opteze pe echipe hibride, adică angajaţi şi la birou, şi acasă. Date recente mai arată şi profilul angajatului remote.

Foarte succint spus, are până în 45 de ani şi studii superioare. Desigur, munca de acasă nu a fost atât de uşoară pe cât eram tentaţi să credem şi nu a trecut fără să lase urme.

Mai mult de jumătate dintre angajaţii din domeniul serviciilor au lucrat de acasă, în perioada pandemiei. Profilul angajatului ar fi următorul: are până în 45 de ani, este absolvent de studii superioare, are cel mult 5 ani de experienţă în domeniu și lucrează mai ales în București, potrivit datelor celui mai recent sondaj realizat în parteneriat cu mai multe platforme de recrutare online.

Acelaşi studiu arată că provocările privind îndeplinirea sarcinilor de serviciu nu au fost deloc uşoare şi diferă în primul rând în funcţie de vârstă. De exemplu, angajaţii de până în 24 de ani se plâng, în primul rând, de izolare, apoi de faptul că au fost nevoiţi să facă modificări în programul de lucru, dar și de faptul că sunt foarte ușor distrași de alte activități.

În schimb, cei de peste 35 de ani spun că au fost nevoiți să învețe noi deprinderi profesionale într-un timp extrem de scurt, în care au fost nevoiţi să se ocupe şi de familie. Toate acestea pare că ne-au influenţat şi starea emoţională.

Cei mai mulţi dintre angajaţi spun că sunt îngrijoraţi cu privire la viitorul lor, dar şi tensionaţi. Patru din zece angajaţi se declară optimişti, atunci când vorbesc despre viitor.