Programul "masa caldă în şcoli", noi promisiuni pentru elevi

Programul "Masa caldă la şcoală" pare la fel de greu de implementat ca şi construcţia de autostrăzi.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Programul "Masa caldă la şcoală" pare la fel de greu de implementat ca şi construcţia de autostrăzi. Deşi autorităţile au desfăşurat un proiect pilot în 50 de şcoli, rezultatul este dezastruos. Jumătate dintre copii n-au văzut niciodată bolul cu supă caldă, promis la prânz. Asta pentru că nu există cantine, săli de mese şi nici personal calificat.

Comuna Şendreni, judeţul Galaţi. Elevii primesc la prânz o cutie cu lapte şi o chiflă de 100 de grame pe care autorităţile o numesc corn. Vestea că o masă de prânz cu adevărat nutritivă ar putea fi introdusă în pauza mare îi bucură pe copii, dar îl pune pe gânduri pe primar: "Într-o clasă care are dimensiuni de 7 pe 11, nu ar putea să ia masă decât prin rotaţie, şi asta ar însemna să i-a masa pe parcursul a două trei ore."

Lipsa spaţiului este doar una din problemele programului. O alta ar fi că hrana ar trebui gătită într-o bucătărie proprie, iar şcolile nu sunt dotate cu aşa ceva. Fostul ministru al educaţiei, Liviu Pop, spune însă că o ordonanţă adoptată de Guvern oferă soluţii pentru toate întrebările. 

Un proiect similar s-a desfăşurat experimental în 50 de şcoli, aflate în zone defavorizate din întreaga ţară. Supa caldă de la prânz a ajuns, însă, la doar jumătate din cazuri. Ceilalţi elevi au primit doar promisiuni. La fel cum împart politicienii şi acum, după ce în Parlament a fost votat un nou program pentru elevi.

Iniţiatorul programului ar vrea şi introducerea unor cursuri de educaţie nutriţională, pentru ca elevii să înveţe cum să mănânce corect. În ultimii ani, sute de copii au fost diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip 2, iar principala cauza o reprezintă, spun medicii, alimentaţia nesănătoasă, bazată pe fast-food şi băuturi carbogazoase. Despre nevoia unor astfel de cursuri în şcoli, obligatorii, nu printre materiile opţionale, am tras un semnal de alarmă încă de anul trecut, în cadrul campaniei Greu în Romania.