România a început să piardă teren constant de la inundațiile din 2008 încoace. Granița țării s-a mutat
România pierde teren de la an la an. La propriu. Malurile Prutului se erodează puternic din cauza viiturilor, iar localnicii riscă să rămână fără terenuri agricole. După inundaţiile din 2008 graniţa României s-a mutat constant. Numai anul trecut o comună a rămas fără 5 hectare de teren, iar un cătun a fost mutat de două ori ca să nu fie înghiţit de ape.
De Andreea Petrescu la 07.06.2021, 20:34
Localnic: Peste câţiva ani, Prutul ajunge aici!
În fiecare an, râul care separă pe o porţiune România de Ucraina îşi mută albia. Iar autorităţile locale nu au cum să se lupte cu apele.
Viorel Atomei, primarul comunei Hudești: Ei vor să duc hârtii la intabulare. Nu-mi ies 16 hectare că-s rămase pe partea cealaltă. Unde se văd pietrele acelea, acolo era malul nostru. Fiind graniță de stat nu putem noi şi nici nu avem posibilitate financiară să investim, nu putem investi, trebuie numai statul cu guvernul să poată aloca fonduri pentru consolidarea malului.
Dar guvernul are alte priorităţi. Iar localnicii din Hudeşti, sunt la capătul răbdării. An de an, râul Prut fură din terenuri şi o dată cu ele din teritoriul României.
Viorel Atomei, primarul comunei Hudești: Aici a fost graniţa veche. Terenul ăsta a fost al nostru dar a rămas în partea cealaltă.
După inundaţii, promisiuni au fost, dar în final s-au scurs şi ele pe apele Prutului.
Viorel Atomei, primarul comunei Hudești: Au venit, s-au făcut numai documente şi-au plecat. Era vorba de situatii de urgentă. Acum la situatii de urgentă poti sa lucrezi in 30 de zile. S-a nimerit ca atunci au fost ploi si daca n-au lucrat in 30 de zile n-a mai fost situatie de urgenta si a intrat in procedura normala.
În 2010 au fost strămutate din calea apelor 54 de case. Numai viitura care a venit anul trecut pe Prut măsura un metru peste nivelul solului aici in zonă și din malul de teren din acest loc a rupt practic 20 de metri. Copacii au fost rupți și luați de apă chiar în timpul viiturii de anul trecut.
În satul Baraca situația este identică. Apa a fost atât de puternică încât a luat 40 de metri de mal în lăţime și aproape 500 m în lungime.
Dumitru Luca are 71 de ani și mai multe terenuri agricole în zonă, unele chiar pe malul Prutului. Mai bine zis avea.
Dumitru Luca, localnic: Toată zona asta o rupe, în fiecare an tot se duce câte 10 metri.
Reporter: Cam cât ați pierdut până acum din teren?
Dumitru Luca, localnic: Păi cred că am mai bine de un hectar. Sunt de ăştia care au jumatate de hectar, maxim un hectar, pentru ei e mai complicată treaba, pierd tot, da.
Şi vecinul său îşi pierde încet grădina.
Nicolae Acasandrei, localnic: Acolo la Valea Prutului avem grădina. Când vine Prutul ia total. În fiecare an se întâmplă asta, din cauza digului, că nu este dig şi el urcă.
Specialiştii spun că din suprafaţa ţării dispar anual din cauza apei cel puţin 40 de hectare de teren. Numai în nordul judeţului Botoşani se pierd 15 hectare pe an. Din suprafaţa unei comune, din anul 2008 până acum au fost luate de ape 32 de hectare. Jumătate din ele erau în proprietatea localnicilor.
