România pierde rapid din populație, natalitatea scade abrupt. În 2020 s-au născut mai puțini copii decât în 1876

Dacă nu facem nimic, România va pierde în următorii 30 de ani peste trei milioane de oameni. Şi nu vom fi doar mai puţini, ci şi mai săraci. În timp ce alte state încurajează natalitatea, au construit creşe şi au susţinut financiar proaspetele mame, România încă plimbă proiecte de lege prin Parlament. 

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

• Problema este una complexă pe termen lung, deoarece scăderea populației va afecta bugetul, fondul de pensii şi fondurile europene care se alocă în funcţie de numărul de locuitori

Este pentru prima dată când ţara noastră se confruntă cu un astfel de declin demografic. Anul trecut s-au născut doar 161.000 de copii. 

Vladimir Alexandrescu, reprezentant INS: Dacă ar fi să căutăm un moment în care numărul de naşteri în ţară să fie la un nivel comparabil cu cel de anul trecut, cand am avut doar 161.000 de nașteri pe întreg teritoriul României, ar trebui sa coborâm în jurul anului 1870. În 1876 de pildă se născuseră 164 de mii de copii, deci mai mulţi.  

După 1990, natalitatea a început să scadă abrupt. Iar trendul descendent va continua. Analiza Institutului Naţional de Statistică arată că până în anul 2050 vom pierde trei milioane de oameni. Populaţia României va ajunge la 16 milioane de locuitori. 

Nu vom fi doar mai puţini în România, ci şi mai săraci

Pierderea populaţiei va afecta bugetul, fondul de pensii şi fondurile europene care se alocă în funcţie de numărul de locuitori. Măsurile luate în regim de urgenţă ar putea schimba viitorul. 

Gelu Duminică, sociolog: Să avem foarte multe creşe, foarte multe grădiniţe care să ofere calitate şi să motiveze părintele să facă un copil, să aibă unde să îl lase de la șase luni în condiţii de siguranţă, astfel încât să se poată întoarce pe piaţa muncii cât mai repede. 

Vladimir Alexandrescu, reprezentant INS: Dintre ţările europene una singură a reuşit să-şi rezolve problema demografică. Acel stat este Franţa care a trecut la nişte politici demografice profunde încă de acum patru, cinci decenii. 

În lipsa unor astfel de facilităţi, mulţi români aleg să aibă un copil în altă ţară. 

Ai nevoie de stabilitate pentru că decizia de a avea un copil implică foarte multe lucruri, ca părinte. La noi nu sunt tocmai ideale, comparativ cu alte ţări. 

Multe femei nu sunt pregătite pentru aşa ceva şi de aceea nu o fac. În ziua de azi ai nevoie de foarte mult sprijin financiar ca să îi poţi oferi copilului tot ce are nevoie. Foarte mulţi oameni, cel puţin din generaţia mea, amână chestia asta foarte mult. Nesiguranţă şi faptul că nu vor să fie ca părinţii lor şi au impresia că o să fie tineri până la 40 de ani. 

În Europa, vârsta medie la care o femeie naşte primul copil este de aproape 30 de ani. Singurele state membre în care această vârstă scade sub 27 de ani sunt: Bulgaria şi România. Chiar şi aşa, în ţara noastră pentru a păstra nivelul populaţiei la cel de acum, este nevoie ca fiecare femeie să nască cel puţin doi copii. 

Proiecte doar pe hârtie în Parlament

În Parlament sunt multe proiecte de lege care i-ar putea încuraja pe tineri să-şi întemeiască o familie. Nevotate încă. 

Mara Calista, deputat PNL: Asigurarea unui pachet medical de servicii de sănătate pentru femeile care vin din medii defavorizate sau care au sub salariul minim pe economie.

Florin Buicu, deputat PSD: Una dintre măsuri era un voucher care să fie primit de tinerii părinţi pentru fiecare nou născut. 

Un alt proiect propune ca în instituţiile publice din România să fie construite creşe. Acolo, părinţii îşi pot lăsa copiii, în timpul programului de lucru.