România, țara prafului. Ţara noastră riscă şi amenzi uriaşe

Aerul din România este praf. La propriu. O demonstrează măsurătorile făcute cu prafometrul, un dispozitiv ingenios inventat de un ONG, care măsoară praful din aer. Bucureşti, Braşov şi Iaşi sunt cele mai poluate oraşe de la noi. Cu ce ne alimentăm plămânii ar trebui să ne spună staţiile de monitorizare a aerului.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Aerul din România este praf. La propriu. O demonstrează măsurătorile făcute cu prafometrul, un dispozitiv ingenios inventat de un ONG, care măsoară praful din aer. Bucureşti, Braşov şi Iaşi sunt cele mai poluate oraşe de la noi. Cu ce ne alimentăm plămânii ar trebui să ne spună staţiile de monitorizare a aerului.

Voluntarii unui ONG au reuşit să asambleze 40 de prafometre în doar câteva ore. Pentru că vor să ştie ce respirăm. Dispozitivele au fost create cu ajutorului unui laborator de robotică din Bulgaria. Dar vor măsura poluarea aerului din România. 

În fiecare zi, fiecare dintre noi respiră între 15.000 și 20.000 de litri de aer. Suficient pentru a umple, într-un an, volumul a trei baloane cu aer cald. Numai că aerul... este poluat. 

E o problemă veche în România. Încă din 2007, românii sunt expuşi continuu unor niveluri nesănătoase de particule fine de praf. Iar asta ne distruge sănătatea. 

Aproximativ 28.000 de decese premature au fost asociate cu poluarea aerului, doar în 2013, conform Agenţiei Europene de Mediu. 

Iar România plăteşte scump aerul poluat: 10 miliarde de euro costă anual numai tratarea afecţiunilor. Ţara noastră riscă şi amenzi uriaşe, de peste două milioane de euro, de la Comisia Europeană, pentru că nu-şi protejează cetăţenii.

E un avertisment venit încă din 2014. De atunci, nimic nu s-a schimbat - pentru că nici măcar nu putem măsura calitatea aerului în toată România. 

Rețeaua de monitorizare a calității aerului, pusă în funcțiune în 2004, a costat două milioane de euro.

Nici acum sistemul nu este complet, chiar dacă, în urmă cu doi ani, ministerul Mediului a mai investit 500 de mii de euro în retehnologizare. Între timp, banii s-au făcut praf.