Românii au mâncat multă mămăligă în pandemie. ”O dată la două mese întâlnim acest preparat”

Românii au mâncat în pandemie mai multă mămăligă, italienii - paste, iar turcii - chiftele. Cel puţin asta ne spun rezultatele unui studiu realizat în 19 ţări, care a aflat ce şi cât au gătit diferite popoare într-un an în care am fost nevoiţi să stăm mai mult acasă. Explicaţia e simplă: toţi s-au îndreptat către preparate simple, uşor de făcut acasă, dar gustoase.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Sarmalele, micii sau cozonacul rămân în continuare preparate de sărbătoare. Ceea ce a triumfat pe mesele românilor în pandemie a fost mămăliga.

Andrei Stoica, manager restaurant specific românesc: ”O dată la două mese întâlnim acest preparat. Comandă sub formă de garnitură pentru anumite produse şi mai ales pe perioada postului au fost persoane care au preferat să mănânce varză călită cu mămăligă”.

Kevin, chef bucătar: ”Mămăliga este un preparat internaţional. Fiecare ţară are propria reţetă, propriul stil. Mămăliga românească e simplă. Apă, puţin ulei, puţină sare şi asta e”.

Italienii au preferat pastele, francezii - clătitele

De la tradiţional românesc trecem la specific italienesc. Iar ce preparat e gătit mai des în Peninsulă decât pastele? Italienii se pare că au avut o poftă nebună de spaghetti alla carbonara.

Amalia Bellantoni, proprietar restaurant specific italian: ”Italienii, chiar dacă au venit la restaurant, ei tot carbonara au mâcat. Carbonara e pasta săracului. Sunt 3 ingredienter simple: pancetta, pecorino şi gălbenuşul de ou. Deci să nu puneţi altceva. Buon appetito!”

Francezii, sofisiticaţi ca întotdeauna, folosesc ingrediente simple pentru un preparat foarte gustos. Ceea ce la noi sunt simple clătite, la ei, crepes reprezintă o adevărată feerie în farfurie.

Marius, director general restaurant specific franţuzesc: ”Cel mai renumit este Crepes Suzette. Este un preparat versatil, uşor de făcut şi acasă. Unt, făină, lapte, zahăr, noi nu folosim zahăr. Cam ce are francezul în frigider.”

Turcii au preferat chiftelele, austriecii - şniţelul vienez

Ajungem şi pe tărâmuri orientale. În Turcia, chiftelele au fost preferate în pandemiei.

Marius, ospătar restaurant specific turcesc: ”În special turcii merg pe partea asta de carne tocată, kofte, kebap. La bază au aceeaşi carne şi acelaşi mod de preparare. Facem foarte multe prearate din kofte, doar că sunt de diferite forme şi gusturi”.

Iar fiecare ţară a optat pentru ceea ce i-a fost cel mai la îndemână. Astfel, ungurii s-au consolat în pandemie cu plăcintele tradiţionale, austriecii cu şniţelul vienez, în Suedia s-au gătit tone de chifteluţe, iar în Spania s-a preparat zilnic tortilla. 

60% dintre europeni au învăţat să gătească mâncăruri noi, iar 55% dintre ei au acordat o atenţie mai mare alimentaţiei sănătoase.