Românii resimt tot mai tare efectele crizei economice provocate de pandemia de coronavirus

Pandemia a adus pentru mulţi dintre noi nevoia de împrumut. Veniturile au scăzut enorm în criză, mai ales pentru tinerii până în 24 de ani, astfel că majoritatea apelează la familie sau la prieteni pentru a-şi putea plăti facturile. În ianuarie, cei care şi-au amânat ratele bancare vor suferi un nou şoc financiar.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

• 32% dintre români se împrumută lunar pentru plata facturilor curente.
• Veniturile tinerilor au scăzut chiar şi cu 50% din cauza crizei economice provocate de pandemia de coronavirus.

Trăim de azi pe mâine. Abia dacă ne ajung banii până la următorul salariul. Este realitatea dură, ce ne plasează pe ultimele locuri la nivel european în ceea ce priveşte bunăstarea financiară. O duceam greu şi înainte de pandemie, acum, însă, e mai greu ca niciodată.

Andreea Lazăr: E o situaţie grea cu care ne confruntăm din martie încoace. Mi-am redus cheltuielile destul de mult, tocmai ca să pot să nu am datorii.

Simona Mincu, marketing manager companie colectare creanţe: Din păcate, veniturile au scăzut proporţional cu vârsta. Consumatorii cu vârste între 18 şi 21 de ani, care erau la un prim job, au întâmpinat scăderi ale veniturilor chiar şi cu 50 la sută.

Alin a simţit din plin cum e viaţa pe împrumut. Cu un buget de criză, tânărul a cerut ajutorul celor apropiaţi pentru plata utilităţilor.

Alin Rădulescu: Dacă n-ar fi fost familia, o duceam foarte rău, nu rău!

32% dintre români se împrumută lunar pentru plata facturilor curente

Un studiu arată că 32% dintre români cer lunar bani familiei şi prietenilor pentru plata facturilor curente. Media la nivel european este de 27%. Astfel, ne clasăm pe locul 21 din 24 de state europene analizate.

Adrian Câciu, economist: Puterea de cumpărare este destul de vulnerabilă, destul de slabă. Ne îngrijorează perspectiva, pentru că în momentul acesta nu există niciun fel de măsuri de creştere puternică sau de stimulare a puterii de cumpărare.

Simona Mincu, marketing manager companie colectare creanţe: Germania, Suedia sau Estonia se păstrează în pole position-ul bunăstării financiare. În ciuda crizei COVID-19, consumatorii ştiu să îşi gestioneze resursele financiare, au parte de educaţia financiară.

Doar că şi nivelul de trai diferă. În România, salariul mediu net depăşeste cu puţin 3.300 de lei. Nemţii încasează de trei ori mai mult decât noi, iar suedezii au un salariu mediu net de patru ori mai mare.

Adrian Câciu, economist: Este îngrijorare că nu se va prelungi amânarea de rate. Vă daţi seama ce va însemna în ianuarie, că oamenii se vor trezi să plătească ratele şi din spate – dobânzile acumulate.

560 de mii de clienţi şi-au amânat ratele bancare, fie în baza ordonanţei Guvernului, fie la propunerea directă a băncilor.