Românul care a readus la viaţă un meşteşug vechi de 7.500 de ani. Din mâinile lui ies "comori" lăudate şi de UNESCO

Fu ziua oltenilor azi! Și nu fu doar despre bancuri cu Sucă, despre praz sau zaibăr sau despre verbe la perfectul simplu. Fu și despre cei care au dus mai departe renumele regiunii. Modelarăm lut și aflarăm tainele ceramicii de la Vădastra, o comoară readusă la viață de un oltean cu mâini de aur. De ziua Olteniei, vorbirăm cu bune și cu rele despre cei mai hâtri dintre români.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

"Sunt primul, după 7.500 de ani, care lucrez replici foarte apropiate ale ceramicii neolitice de Vădastra", spune Ionel Cococi. Şapte milenii - atât timp a fost aproape îngropată în uitare tehnica folosită în neolitic pentru a face vase de lut. O regăsim azi mai vie că niciodată în micul atelier din Vădastra, Olt, al lui Ionel Cococi. Nu are roată, așa cum știm noi că au olarii. Dar are mâini dibace și dragoste pentru pământul pe care-l plămădește de două decenii încoace.

Românul care lucrează după un meşteşug vechi de 7.500 de ani

"Se ia prima dată o bucată de lut. Se face partea de jos a vasului. Fundul vasului", arată Ionel Cococi. Olteanul a fermecat cu arta sa unică oficiali UNESCO și iubitori de frumos din toată lumea.

Îi recunoști de departe opera, prin culoarea dată de tehnica străveche de ardere în cuptor a lutului și prin modelele învățate de pe relicve scoase la suprafață de săpături arheologice. "Nu am altă soluţie, pentru că roata mea a fost furată. Şi trebuie să mă descurc cu ce am. Anul trecut, la Şcoala de Arte şi Meserii, la Argeş, m-am pregătit să lucrez şi am pus pe o masă. Şi zice: Păi roata unde vă este? Îmi pare foarte rău, zic azi-noapte în Piteşti, de la hotel, din parcare, mi-au furat roata", povesteşte el.

Ne despărțim cu greu de meșter și luăm urma haiducului Iancu Jianu, un alt oltean de vază. Ajungem în Caracal, orașul de baștină al celui care a luptat pentru sărmani. Intrăm ușor în vorbă cu un oltean pus pe glume. E ziua lor, așa că oltenii nu scapă ocazia să spună ce-i face diferiţi față de restul lumii. Iar de-i întrebi de praz sau ce-auziră alții despre ei, se amuză copios.

• Reporter Observator: Cât de mult praz mănâncă oltenii? Că tot este zicala asta. 
• Oltean: De mâncat, mănâncă puţin. Mănâncă puţin, dar se produce mai mult. Eu, de exemplu, am trimis la cineva la Bucureşti. Că la Bucureşti, în piaţă, nu există răsad de praz.

Cum folosesc oltenii perfectul simplu

"Oltenii se mândresc cu multe, dar mai ales cu graiul după care îi recunoşti oriunde în lume. Fiţi, aşadar, cu băgare de seamă când folosiţi perfectul simplu. Este un timp care exprimă o acţiune petrecută de la răsăritul soarelui încoace. Un oltean veritabil va spune, aşadar, am făcut ieri ceva şi astăzi făcui altceva", a explicat Cristina Oprea, reporter Observator.

În Oltenia, să foloseşti corect perfectul simplu e brand local şi n-au voie să greşească. Iuţi la vorbă, spun "eu făcui, tu făcuși" și niciodată "eu făcuși, tu făcui". Când spui "mă trezii cu fața la cearceaf", interlocutorul află, automat, că acțiunea despre care îi vorbești a avut loc în trecutul recent. Mai exact, de la ultimul răsărit al soarelui încoace. E greșit, așadar, să îi spui cuiva că te treziși ieri sau săptămâna trecută cu toane. Corect e, ca peste tot în restul țării, "m-am trezit ieri, m-am trezit săptămâna trecută".

E greu să fii oltean, aşa că nu încercați să îi copiaţi. Iar dacă ați uitat, din școală și până acum, conjugarea verbelor, vă vor lua peste picior mai ceva ca Moromete.