Rusaliile, celebrate în mod tradițional de milioane de români

Rusaliile, una dintre cele mai mari sărbători creştine, a adus bucurie şi petrecere în satele României. Ziua a început cu sfinţirea ogoarelor, pentru ca anul să fie bogat în roade şi a fost cinstită cu bucate alese, în fiecare casă.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

Rusaliile, una dintre cele mai mari sărbători creştine, a adus bucurie şi petrecere în satele României. Ziua a început cu sfinţirea ogoarelor, pentru ca anul să fie bogat în roade şi a fost cinstită cu bucate alese, în fiecare casă. Cine nu a sărbătorit la sat, s-a bucurat la oraş de preparate tradiţionale aduse la târgurile de Rusalii. Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile este sărbătorită în fiecare an la 50 de zile după Paşte şi încheie ciclul pascal.

De Rusalii, tineri, bătrâni şi copii au îmbrăcat straie de sărbătoare şi au pornit spre câmpurile de la marginea satelor. E un obicei vechi de sute de ani ca ogoarele să fie sfinţite, pentru a da roade bune. La Orlat, în Sibiu, e sărbătoare în fiecare familie.

În satul Tuşinu din Mureş, femeile îşi primesc oaspeţii în zi de sărbătoare cu cel mai bun palaneț din ţară. O plăcintă cu brănză dulce sau sărată, specifică locului. Cine vrea să ducă tradiţia mai departe află de la femeile satului secrete din bucătărie.

Rusaliile înseamnă tradiţie şi bucurie în fiecare colţ de Românie. În Bistriţa-Năsăud, feciorii satelor agaţă de coarnele boilor cununi de flori. Se spune că fetele care reuşesc să îmblânzească animalele se vor mărita anul viitor.

În multe locurui din ţară, în duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii, iar în poarta caselor se aşează ramuri de tei sau de stejar pentru a alunga necazurile şi bolile.