Care era reţeta după care era fabricat salamul în 1964. Diferenţa e surprinzătoare

Dar nu pentru că ar căuta o mâncare mai sănătoasă, ci pentru că se potriveşte mai bine cu felia de pâine. Salamurile care au în compoziţie mai multă carne şi mai puţine ingrediente nocive sunt salamurile presate. Iar forma lor este cubică sau triunghiulară, ca felia de toast. Totuşi, şi în acest caz e recomandat consumul moderat. De ce, ne-au explicat specialiştii.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Salamurile care au în compoziţie mai multă carne şi mai puţine ingrediente nocive sunt salamurile presate. Iar forma lor este cubică sau triunghiulară, ca felia de toast. Totuşi, şi în acest caz e recomandat consumul moderat. De ce, ne-au explicat specialiştii.

Românii sunt mari amatori de carne. Oricât de cald ar fi afară, micii, friptura sau pastrama îşi găsesc mereu loc în farfurie. Iar când nu e timp pentru un grătar, şi-ar dori tot o masă cu carne. Cele mai la îndemână sunt mezelurile.

COSTEL STANCIU, preşedinte APC:

Consumul de salam presat a crescut cu 23% faţă de anul trecut. Este mai la îndemână. Se poate felia uşor, se poate aşeza între două felii de pâine toast.

Aşa că, de dragul formei, românii au ajuns să mănânce mezeluri mai bune. Ca să poată fi presat, salamul trebuie să fie mai tare, să aibă mai multă carne în compoziţie. De obicei, peste 75%.

COSTEL STANCIU, preşedinte APC:

Consumatorii ar trebui să urmărească anumite menţiuni de calitate. De genul, 100 grame de produs s-a realizat din 109 gr carne. Acesta este un salam presat adevărat.

Deşi au mai multă carne, unele salamuri presate păstrează şi ingrediente nocive.

COSTEL STANCIU, preşedinte APC:

Afumarea nu este naturală. La 31% din sortimentele analizate, se menţionează aromă de fum.

În perioada comunistă, nu orice baton de carne tocată putea fi numit salam.

În 1964, existau standarde de stat pentru compoziţia salamurilor care se făceau la noi în ţară. De exemplu, pentru un salam rusesc se foloseau: 30% carne de vită, calitatea I, 50% carne de porc şi doar 20% slănină tare. După care urma o listă scurtă de condimente naturale. Aceste standarde au fost valabile până în 1998, în România. După care, producătorii de salamuri de la noi şi-au creat propriile reţete.

Astăzi se foloseşte fumul lichid, spun specialiştii.

COSTEL STANCIU, preşedinte APC:

Este toxic prin gudronul pe care îl conţine, care este cancerigen. Dacă în fiecare zi se consumă 50 grame de carne procesată, aici incluzându-se şi salamul, creşte riscul cancerului colorectal cu 18%.

Preţul unui salam presat variază între 19 şi 34 de lei pe kilogram, în magazinele din România.