Scandal după primul transplant pulmonar din România, din cauză că evenimentul ar fi fost ţinut secret, departe de ochii presei

Scandalul transplantului pulmonar din România nu se încheie nici măcar cu o premieră medicală. În această dimineaţă a fost realizat primul transplant de plămâni

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Scandalul transplantului pulmonar din România nu se încheie nici măcar cu o premieră medicală. Miercuri dimineaţă, a fost realizat primul transplant de plămâni, la Spitalul Clinic „Sfânta Maria" din București. Tânărul care a primit şansa la viaţă aştepta de trei ani operaţia salvatoare. Fusese refuzat de clinica AKH, din Viena, şi venise înapoi în ţară, să moară.

Operaţia a reuşit. Însă chiar şi aşa, a stârnit controverse. Evenimentul ar fi fost ţinut secret. Iar unele voci spun că nu avem condiţii, în ţară, pentru astfel de operaţii.

După trei ani fără nicio speranţă, Mugurel Amariţei a aflat că va primi o şansă la viaţă. 

Mugurel Amariţei, pacientul primitor de transplant: "Nu pot sa fac efort mult, nu pot să mă misc, mai mult de o jumătate de ora nu am cum sa umblu, ca obosesc, mi-e rău."

Plămânii lui funcţionau la doar 14% din capacitate. În 2011 a primit diagnosticul: insuficienţă respiratorie cronică. În 2015, şi-a depus dosarul pentru transplantul pulmonar, într-o clinică din străinătate.

Primul răspuns l-a primit după un an, de la Clinica AKH din Viena: dosarul lui a fost respins, iar Mugurel Amariţei a fost trimis înapoi în România, să moară.  

Miercuri, dimineaţă devreme, zece medici şi asistente au intrat în sala de operaţie. Şapte ore a durat intervenţia. 

Intervenţia s-a făcut în mare secret, fără ca presa să fie anunţată. Operaţia a început la 4, în această dimineaţă, şi s-a terminat la ora 11. Între transplantul primului plămân şi transplantul celui de-al doilea, echipa medicală a avut o pauză de o oră şi jumătate.

Echipa medicală a fost condusă de doctorul Igor Tudorache, care a zburat azi-noapte, în România, din Germania, pentru a efectua operaţia.

"Pacientul a suportat bine operația extrem de complexă. Se află, conform procedurilor, în monitorizare pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă", se arată în comunicatul Spitalului Sfânta Maria.

Agenţia Naţională de Transplant nu ar fi fost înştiinţată de această operaţie, potrivit jurnalistului Cătălin Tolontan. Preşedintele Asociaţiei Naţionale de Transplant se încurcă în explicaţii.

Preşedintele Asociaţiei Române de Transplant Pulmonar, la rândul lui beneficiar al unui transplant pulmonar, efectuat în 2013 la Spitalul AKH din Viena, spune că medicii români nu sunt pregătiţi pentru a face faţă complicaţiilor care pot apărea după o operaţie atât de delicată. 

Adrian Popa, preşedintele Asociaţiei de Transplant Pulmonar: "Sunt condamnaţi. Pentru că aici nu prevăd un viitor strălucit al transplantului, pentru că ştiu ce înseamnă un transplant pulmonar, iar aici nu sunt condiţiile necesare."

În plus, Asociaţia spune că peste 30 de pacienţi transplantaţi la Viena nu mai au şansa să se recupereze acolo, odată ce intervenţia de transplant se poate face în România.

Luna trecută, singurul român care a făcut un transplant de plămâni la clinica AKH din Viena, în 2016, a murit aşteptând să fie conectat la un aparat pentru respiraţie artificială. Adrian Lupu avea 34 de ani. Statul a făcut rost de bani pentru transplant, dar nu şi pentru un loc într-un spital care să-l poată trata când organismul lui a început să cedeze. 

Spitalul Sfânta Maria este singurul spital acreditat din România pentru transplantul pulmonar. Fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, spune însă că acreditarea este ilegală. Afirmaţia este negată de preşedintele Agenţiei Naţionale de Transplant.