Scenariul specialiştilor despre modul în care următorul mare cutremur poate să lovească Bucureştiul: "Estimăm că sunt 3.000, 4.000 de clădiri foarte vulnerabile"

Următorul mare cutremur va schimba radical harta Bucureştiului. Vor dispărea mii de clădiri construite pe o suprafaţă de peste 200 de hectare, cam de 14 ori suprafaţa Parcului Cişmigiu. Sute de artere vor fi blocate şi zeci de kilometri de străzi şi bulevarde - pline de dărâmături. Numărul victimelor va fi enorm. Scenariul apocaliptic şi inevitabil nu sperie pe nimeni: consolidările se fac în ritm de melc.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

• Ar dura cel puţin 40 de ani ca blocurile cu probleme din Bucureşti să poată fi consolidate.

Matei Sumbasacu, preşedinte Re Rise: Riscăm ca 24 de kilometri de străzi din Bucureşti să fie acoperite de dărâmături, să avem 400 de străzi blocate şi să avem o arie de dărâmături echivalentă cu de 14 ori suprafaţa Parcului Cişmigiu.

Este cronica unui dezastru anunţat.

Centrul oraşului va fi izolat după un seism asemănător celui din 1977, iar în unele zone va fi imposibil de pătruns. 

La intersecţia dintre străzile Vasile Lascăr şi Italiană o să cadă faţadele clădirilor atât de la partea stângă, cât şi de pe partea dreaptă. Intervenţia salvatorilor va fi aproape imposibilă aici mai ales că, pe lângă dărâmături, aici sunt în permanenţă foarte multe maşini parcate. 

Clădiri emblematice din Bucureşti se vor prăbuşi. Numărul morţilor şi răniţilor va fi uriaş. 

Întreaga faţadă a clădirii de pe colţul Bulevardului Nicolae Bălcescu se va desprinde. Asta înseamnă că jumătate din bulevard va fi blocat de dărâmături. Şi nu va fi singurul.

Cel puţin 40 de ani ar dura consolidarea clădirilor cu risc seismic din Bucureşti

O parte dintre clădirile de pe Calea Victoriei nu vor rezista unui viitor cutremur, mai ales că cele mai multe dintre ele sunt încadrate în clasa 1 de risc seisimic. Tocmai de aceea, pe o porţiune de câteva sute de metri, Calea Victoriei va fi blocată. 

Marius Budileanu, Facultatea de Geografie: Dacă avem o clădire de nouă metri asta înseamnă că pe fiecare latură a clădirii există posibilitatea să avem câte trei metri de dărâmături. 

Sau colaps total pentru clădirile cu risc seismic ridicat. Şi aici statisticile reflectă doar o mică parte a catastrofei. Dacă, pe hârtie, expertizele realizate în anii 90 clasifică 1.600 de clădiri cu risc seismic, în realitate...

Matei Sumbasacu, preşedinte Re Rise: Noi estimăm că aceste clădiri foarte vulnerabile din Bucureşti sunt undeva la 3000-4000.

Doar că ultimele expertize au fost făcute în 2019, pentru doar 25 de clădiri.

Potrivit estimărilor, clădirile periculoase din Bucureşti ar putea fi consolidate în 40 de ani. Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic are acum deschise doar 12 șantiere.

Matei Sumbasacu, preşedinte Re Rise: Cele mai optimiste estimări ale noaste situează durata asta necesară de consolidare, de punere în siguranţă, undeva la 30-40 de ani. Cele mai optimiste scenarii.

1.400 de clădiri din totalul de vreo 2000 au fost expertizate în 1993. Dacă ne uităm strict la litera legii, expertizele mai vechi de doi ani trebuie actualizate. Ele îşi pierd validitatea. Doar 25 de expertize s-au efectuat în 2019, iar multe clădiri sunt mai rău decât erau atunci când au fost expertizate.