Şcoala românească şi generaţia de sacrificiu; Copiii pierduţi pe drum de schimbările în bine
Sunt copiii generaţiei de sacrificiu. Cei care au făcut şcoala la derută şi pe care s-au făcut experimente. Au fost primii înscrişi în clasa zero, primii pe care s-au testat manualele alternative şi primii care vor da Evaluarea Naţională în pandemie, după două semestre de ore online. Numărul elevilor care au intrat în clasa a 8-a în pandemie e cel mai mic din ultimii zece ani.
De Denisa Morariu-Tamaş la 02.02.2021, 20:31
- Generaţia de sacrificiu
- Copiii pierduţi pe drum de schimbările în bine
- Şcoala online, un examen al unui sistem
10 septembrie 2012. Prima zi de şcoală, prima clasă zero, prima aventură pentru o generaţie care a trăit toate experimentele din Educaţie.
Bianca Baban, elevă de clasa a opta: "Am început cu clasa pregătitoare, am fost prima generație. Nu am avut niciodată manuale. Pentru ca s-a schimbat programa şi cu schimbarea programei s-au schimbat şi manualele".
Opt ani şi jumătate mai târziu, provocările nu s-au încheiat. Încă nu se ştie cum va arăta examenul de la final de an şi de la mijloc de pandemie.
Generaţia de sacrificiu
Bianca Baban, elevă de clasa a opta: "Săptămâna trecută am fost anunțați ca programa pentru Evaluare s-a schimbat din nou, nu se știe din ce dam".
Bianca e clasa a opta la o şcoală din inima Bucureştiului şi aşteaptă cu sufletul la gură să se întoarcă în bancă. A trecut aproape un an de când studiază pe calculator, și pentru ore, și la meditații. Nu asta a afectat-o cel mai tare.
Bianca Baban, elevă de clasa a opta: "Faptul ca nu am putut sa socializez cu prietenii m-a afectat mult..."
Marian Stas: "Este o generație care probează la modul cel mai firesc cu putință nevoia de adaptare şi nevoia de a ne educa pentru schimbare".
Copiii pierduţi pe drum de schimbările în bine
Doar că schimbarea vine cu sacrificiu. Numărul elevilor care au intrat în clasa a 8-a în pandemie e cel mai mic din ultimii zece ani. Copii pierduți pe drum, care nu au mai ținut pasul cu „schimbările în bine”.
Laura Anghel, elevă de clasa a opta: "Pentru mine ar fi o minune să mă întorc la școală, pentru că obosit să stau online. Nu am dat simulări, nu am dat teze, dar intram în evaluare națională".
În căsuța ei din satul Ciocănești, Dâmbovița, Laura se pregătește de zor pentru Evaluarea Națională. La sat, nu e loc de meditații, așa că profesori din școală sau din zonă îi pregătesc suplimentar, cât pot.
Laura Anghel, elevă de clasa a opta: "Mâine, e marți, si o sa avem pregătire la romana, după ore".
Laura vrea să învețe la un liceu din București, la profil de mate-info.
Laura Anghel: "Cred ca sunt singura din clasă care merg la București. Îmi este teamă deoarece cred ca cei de la oraș sunt mult mai evoluați decât mine, care vin din Ciocănești".
Ceea ce ea intuieşte, se vede clar în cifre: 38% dintre copiii de la sate nu au acces deloc sau doar parţial la şcoala online. La oraş, doar 24% au avut probleme. Laura e printre norocoşi. Acum, privește către ultimii opt ani de şcoală cu recunoștință către profesorii care au știut mereu să suplinească lipsurile din sistem.
Laura Anghel: "A fost super greu, a fost dificil si pentru copii, dar si pentru profesori, deoarece profesorii trebuia sa ne tragă foi la imprimantă, să ne aducă fișe, să avem pe ce să lucrăm".
Şcoala online, un examen al unui sistem
Aici se va face diferenţa - spun specialiştii în Educaţie. În implicarea cu care au predat profesorii şi în maturitatea cu care au învăţat - sau nu - elevii. Şcoala online a fost, nu doar pentru clasa a opta, ca un examen al unui sistem.
Marin Staş: "În primul rând ca un test dur, care a ieşit pe roşu al angajamentului autentic şi al părinţilor, şi al profesorilor, şi al copiilor de a face şcoală cinstită şi nu şmecherită şi nu furat căciula. Nu ascuns microfon, fac cameră, nu fac cameră, sunt acolo, nu sunt...".
Cât au pierdut copiii în pandemie şi cu ce au rămas din anii de şcoală-experiment se va vedea mult mai târziu. La liceu... sau mai departe în viață.