Semnificaţia zilei de 23 august. Ce s-a întamplat în 1944 şi cum a ajuns sărbătoare comunistă

Vineri, 23 august 2024, românii care încă sunt nostalgici după comunism aniversează 80 de ani de la momentul în care Armata Română a întors armele în Al Doilea Război Mondial şi a început să lupte alături de Naţiunile Unite şi împotriva Puterilor Axei.

• ANIMAŢIE. Filmul incidentului în care un bărbat a dat foc în Parlament, cu o zi înainte de o întâlnire crucială

Una dintre emblemele perioadei în care România s-a aflat sub conducere comunistă o reprezenta celebra sărbătoare de la 23 august, când în ţară erau organizate numeroase evenimente şi defilări.

Se organizau, printre altele, demonstraţii militare, defilări cu coloane de oameni ai muncii, tineri, elevi şi copii, dar mai ales se organizau evenimente prin care erau omagiaţi liderii comunişti în frunte cu Nicolae Ceauşescu, preşedintele României, şi Elena Ceauşescu, prima doamnă, evenimente care, treptat, au căpătat dimensiuni megalomanice.

Ce s-a întâmplat pe 23 august 1944

Pe 23 august 1944, Regele Mihai al României l-a convocat pe mareşalul Ion Antonescu, pentru a-i solicita încheierea unui armistiţiu cu puterile aliate. Practic, Regele Mihai nu era de acord cu înaintarea Armatei Române în interiorul URSS, alături de Germania nazistă, şi a solicitat întoarcerea armelor.

Regele Mihai a anunţat public că a acceptat încheierea unui armistiţiu cu Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, iar ulterior acesta a decis inclusiv arestarea mareşalului Ion Antonescu şi a miniştrilor acestuia, care ar fi dorit menţinerea României în alianţa intitulată Puterile Axei, alianţă ce avea în prim plan Germania nazistă, Italia fascistă şi Japonia imperialistă.

Semnificaţia zilei de 23 august în istoria României 

După ce România a decis întoarcerea armelor, ziua de 23 august a căpătat o însemnătate aparte pentru ţara noastră. Pe de o parte se spune că acţiunea României, de a întoarce armele împotriva Puterilor Axei, a scurtat Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni şi a dus la salvarea a milioane de vieţi omeneşti.

Pe de altă parte, se spune că ziua respectivă a fost una fatidică pentru sute de mii de români. Peste 170.000 de militari români au fost capturaţi de forţe străine, iar alţi circa 70.000 de români au fost deportaţi în URSS.

Cum a devenit 23 august sărbătoare comunistă 

Iniţial, s-a spus că ziua de 23 august a reprezentat "insurecţia armată antifascistă". Ulterior, 23 august a devenit ziua în care "România a fost eliberată de către glorioasa armată sovietică" şi ziua "doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist".

Într-un final, după ce Nicolae Ceauşescu a ajuns la putere, ziua de 23 august a căpătat o cu totul altă conotaţie, fiind considerată o zi de promovare a "idealurilor muncitoreşti" şi o zi de omagiere a "conducătorilor iubiţi".

Cum se sărbătorea 23 august înainte de 1989

Iniţial, 23 august s-a sărbătorit din defilări ale oamenilor muncii care prezentau portrete ale lui Marx, Lenin şi Stalin, ca dovadă a influenţei sovietice asupra ţării noastre. Ulterior, după cum spuneam, defilările s-au schimbat, oarecum, ca profil, deşi ideea de bază, de promovare a oamenilor muncii, s-a menţinut.

Nicolae Ceauşescu a ajuns la putere şi a obţinut, într-o oarecare măsură, distanţarea de Uniunea Sovietică, astfel că, treptat, portretele lui Marx, Lenin şi Stalin au fost înlocuite cu portrete ale liderilor Partidului Comunist Român. Asta până în momentul în care evenimentul a căpătat dimensiuni megalomanice, iar oamenii muncii, tinerii, copiii, militarii şi cei care mai erau scoşi la defilare promovau doar portrete ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale primei doamne, Elena Ceauşescu.