Sindromul post-traumatic pe care îl dezvoltă militarii în teatrele de război, tratat cu superficialitate de statul român

Plâng fără motiv, lovesc cu pumnii în pereţi sau cad în nişte depresii crâncene, care îi îndepărtează de familii! Aşa se manifestă, uneori, sindromul post-traumatic, de care suferă militarii români care se întorc din teatrele de război.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Plâng fără motiv, lovesc cu pumnii în pereţi sau cad în nişte depresii crâncene, care îi îndepărtează de familii! Aşa se manifestă, uneori, sindromul post-traumatic, de care suferă militarii români care se întorc din teatrele de război.

Statul abia recunoaşte această afecţiune. A început anul acesta să identifice soldaţii care suferă de acest sindrom. Autorităţile spun că doar 19 oameni suferă de aşa ceva. În realitate, sunt infinit mai mulţi.

Tocmai de aceea, veteranii au început să strângă bani din donaţii şi vor să inaugureze primul centru de tratament pentru militari afectaţi de sindromul post-traumatic. 

Dan Cosma, colonel în rezervă: Mă pufneşte plânsul pur şi simplu, fără să vreau sau fără motiv. Alţi colegi au devenit violenţi sau sunt irascibili. Ţipă, urlă, unii dau în pereţi cu pumnii, cu picioarele, ca să nu se răzbune pe ceilalţi. alţii au devenit taciturni, nu mai vorbesc.  

În cazul colonelului în rezervă Dan Cosma, sindromul stresului post-traumatic s-a accentuat după a doua misiune în Irak, unde a avut în subordine peste 160 de oameni. Din fericire, cu toţii s-au întors acasă întregi. Însă mai mult la trup, decât la suflet. 

Dan Cosma, colonel în rezervă: Un om care a fost în teatru are nevoie de consiliere permanentă. Nu azi, nu o dată pe an, nu din când în când.

Ani de zile, luptele interioare ale militarilor noştri au fost ţinute secrete. Armata nu are psihologi care să urmărească atent evoluţia psihică a camarazilor întorşi din misiune. Oficialii au admis abia anul acesta, că sindromul de stres post-traumatic există şi la noi.

Dan Cosma, colonel în rezervă: Nici măcar acel control psihologic după misiune era o chestie pe care o faci de 20 de ani şi pe care o ştii pe dinafară. Bine ai venit din misiune şi cam atât.

În alte ţări, efectele se cunosc demult, se previn şi se tratează.

Michael Benjamin Tenney, căpitan în Armata SUA: Este asociat cu o creştere a ratei de sinucideri, cu o rată crescută a consumului de droguri sau alcool. Creşte numărul de divorţuri şi infracţiuni.​

În timp ce SUA şi Marea Britanie au recunoscut că, uneori, numărul soldaţilor care îşi iau viaţa este mai mare decât al celor ucişi în misiuni, România face abia în 2018 recensământul cadrelor din armată care suferă de sindrom postraumatic. Oficial, doar 19 militari au fost diagnosticaţi cu această tulburare.

Din banii donaţi de cetăţenii simpli, Asociaţia Militarilor Veterani vrea să facă ce statul n-a putut în mai bine de 20 de ani, de când trimite trupe în zone de război. În total, aproape 50.000 de oameni. Primul centru pentru recuperarea celor trimişi la război va fi inaugurat luna viitoare, lângă Târgovişte, pe un teren concesionat de primărie.

Dănuţ Vidican, administrator centru: Sectorul acesta va fi terminat până pe 11 noiembrie, o cameră utilată complet, sută la sută, de cinci stele, laboratoarele.

Daniel Stan, primarul municipiului Târgovişte: Ar fi primul centru se asemenea anvergură din sudestul Europei şi sper să se realizeze cât mai curând.

Lucrarea este însă departe de a fi gata. Mai e nevoie de cel puţin un milion şi jumătate de euro. Statul nu a dat niciun ban pentru acest centru. Secretariatul General al Guvernului a considerat că proiectul nu se încadrează în rândul celor care pot primi finanţare. Iar Ministerul Apărării spune că nu poate investi într-un centru care nu îi aparţine.