Autoritățile vor să impună un sistem de lucru împrumutat din Germania pentru a depăși criza economică provocată de coronavirus

Mai bine de jumătate de milion de oameni vor putea beneficia de un program de muncă redus şi flexibil. Este vorba despre Kurzarbeit, care funcţionează deja în Germania şi presupune ca angajații să lucreze pe o perioadă stabilită mai puțin sau chiar deloc. În România, însă, timpul de lucru ar scădea cu cel mult 50%, iar angajatul va primi proporțional salariul, plus o indemnizaţie de la stat. Specialiştii atrag însă atenţia că programul deschide şi o cutie a pandorei.

• Marş al tăcerii pentru Sebi şi Roberta, din Vama Veche până la locul tragediei din 2 Mai. DETALII la Obsevator 17:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

• Sute de mii de români ar putea beneficia de sistemul de muncă împrumutat din Germania.

Programul Kurzarbeit, o combinaţie între muncă flexibilă şi şomaj tehnic, va fi aplicat şi în România. Modelul economic a fost lansat în Germania în urmă cu 110 ani şi a fost folosit chiar şi în timpul celor două războaie mondiale. 

A devenit celebru în timpul crizei financiare mondiale din 2008 și revine în actualitate în anul pandemiei. 

Dragos Anastasiu, antreprenor: În Germania, modelul este gândit acum, în pandemie, pe doi ani. La noi, pe cinci luni. Gradul de flexibilizare în Romania spune așa: sub 50 la suta nu poți să scazi. În Germania, gradul de flexibilizare e dublu.

Pentru a vedea ce înseamnă concret această măsură de sprijin, am făcut o simulare de calcul, pe baza salariul minim brut, de 2.230 lei. 

Dacă angajatorul decide să reducă programul de lucru la jumătate, asta înseamnă că salariatul va primi 1.115 lei brut, adică puţin peste 700 lei net pe lună. 

Va primi, în plus, şi o indemnizaţie de la stat de 75 la sută din diferenţa între salariul de bază brut şi banii câştigaţi după reducerea orelor de muncă. În cazul de faţă, de 836 de lei brut. 

La final de lună, angajatul va primi 1.243 de lei în mână pentru un program de patru ore. Cu 100 de lei mai puţin faţă de cât ar fi primit dacă ar fi lucrat cu normă întreagă. 

În jur de 700 de mii de oameni, din toate domeniile, ar putea beneficia, în urmatoarele șase luni, de programul de muncă flexibilă. Costurile sunt estimate undeva la două miliarde și jumătate de euro, spun experții.

Pe lista beneficiarilor se află inclusiv persoanele care lucrează în regim independent, muncitorii sezonieri și zilierii. Banii vor veni de la comunitatea europeană. Pentru a putea fi aplicată, măsura are nevoie şi de norme, iar ordonanţa adoptată în Guvern nu a apărut încă în Monitorul Oficial.

Valentina Saygo, economist: Suntem în luna august și, văzând care este trendul, sunt convinsă că va avea mici virgule, mici disfuncţionalități ca să nu fie ușor de aplicat.

Bogdan Hossu, preşedinte Cartel Alfa: Important este ca Inspecţia Muncii să facă controalele necesare, pentru a stopa abuzurile angajatorilor care vor să speculeze acest instrument de criză financiară, în sensul în care să oblige salariaţii să muncească mai mult decât programul efectiv pentru care a cerut compensarea.

Dacă totul merge conform planului, reprezentanţii Guvernului spun că primele cereri vor putea fi depuse chiar de luna viitoare.