Solul României se scufundă cu circa un centimetru pe an, din mai multe motive

România se scufundă! Și nu la figurat, ci la propriu. Cu câte un centimetru sau poate chiar mai mult în fiecare an, iar asta se vede din satelit. Fenomenul se observă în mai multe zone din țară. O hartă ne arată dacă ne fuge pământul de sub picioare sau nu.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

• Solul pe care a fost ridicat orașul Timișoara se scufundă cu 1,2 centimetri pe an.
• Solul pe care a fost ridicat orașul Târgu Mureș se scufundă din cauza extracțiilor de gaze.

Ne ducem în jos. La propriu. O hartă realizată pe baza datelor din satelit, culese pe o perioadă de cinci ani, dezvăluie că zone întregi din România se scufundă cu centimetri buni în fiecare an. 

Câteva zone bine delimitate ale Bucureștiului se scufundă cu până la un centimetru pe an. Este vorba de clădiri din apropierea râului Colentina, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial.

Infiltrațiile de apă în structura construcțiilor fac probleme în mai multe zone din țară.

Se scufundă văzând cu ochii și al treilea oraș al țării, Timișoara. Pentru că se află la răscrucea dintre râurile Bega și Timiș și a fost construit pe un teren mlăștinos. Viteza de scufundare este de 12 milimetri pe an.

Din cauza extracțiilor de gaze, Târgu Mureș este punctul roşu al țării.

Şi Clujul are la rândul său zone problematice. 

În urma cu 10 ani, în cartierul Bună Ziua era un câmp, iar strada pe care ne aflăm era folosită doar ca centură a Clujului. Într-un timp foarte scurt s-a construit un cartier întreg cu zeci de blocuri, magazine și alte clădiri, iar greutatea acestora nu a făcut altceva decât să taseze terenul din zonă.

Un studiu geotehnic a scos la iveală faptul că, la 15 de metri adâncime, există un strat de nisip și scoici. 

Faptul că pământul ne fuge de sub picioare nu se vede cu ochiul liber, dar în timp poate duce la catastrofe.

Un cutremur mai puternic ar putea pune la pământ astfel de construcții. 

Valentin Poncoș, geofizician: Aceste mișcări sunt destul de lente, dar o dată ce se acumulează o deformare destul de mare, se pot distruge destul de repede. A fost un eveniment în care au murit niște oameni și am observat că, cu mulți ani înainte, se putea vedea colțul barajului cum se lasă, cum se depărtează.

Cele mai sensibile construcții din țara noastră sunt rafinăriile și Centrala Nucleară de la Cernavodă, infrastructură critică pentru România, dar toate sunt stabile.

Aceste măsurători au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 de kilometri, începând cu anul 2015. Harta va fi disponibilă și online, iar fiecare își va putea verifica propria locuință daca stă pe pământ solid sau nu.