Sparanghelul, o raritate în culturile fermierilor români

Culturile de sparanghel, care îi îmbogăţesc pe nemţi, sunt aproape o necunoscută pentru agricultorii români. Deşi avem sol fertil şi clima potrivită, hrana regilor, aşa cum este cunoscută leguma, nu se cultivă la noi în ţară decât pe suprafeţe extrem de mici.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

• Puţini sunt românii care se încumetă să îl cultive.
• Sparanghelul costă în supermarketuri 14 lei.

Pe lângă faptul că românii nu o consumă prea des, costurile pentru un singur hectar depăşesc 20 de mii de euro, iar asta îi descurajează pe agricultori.

În serele Staţiunii de Cercetări Horticole din Cluj-Napoca primele miniculturi de sparanghel cresc deja. Este, momentan, doar un experiment, însă pentru că planta s-a dezvoltat frumos, specialiştii au de gând să o mute în câmp.

Chiar şi aşa, puţini sunt românii care se încumetă să îl cultive. Îi descurajează investiţia mare, dar şi consumul redus din ţara noastră. Specialiştii spun că românii nu ştiu să gătească leguma, deşi are proprietăţi detoxifiante şi poate reduce riscul de boli de inimă.

Pe termen lung, asta înseamnă câştiguri chiar şi de 100 de mii de euro. La Staţiunea din Cluj-Napoca, roadele sunt vândute în magazinul Universităţii.

Ioana Moldovan, asistent cercetare: Sfatul meu pentru fermieri este să înceapă cu nişte culturi moderate, astfel încât treptat consumatorii ţării noastre să se familiarizeze cu această nouă cultură. La noi sparanghelul se comercializează din import.

Hrana regilor, aşa cum o numesc specialiştii, costă în supermarketuri 14 lei. Mult mai puţin decât peste hotare. În Germania, acolo unde mii de români pleacă anual să cultive sparanghelul, cultura are o tradiţie de sute de ani. Leguma este, de altfel, preferata nemţilor, care consumă cam 125 de mii de tone, pe an