Special! Catacombele din Botoşani

O groapă în asfalt, fie ea şi adâncă de câţiva metri, nu e chiar un lucru neobişnuit pentru străzile româneşti. Doar că această groapă, răsărită de nicăieri într-un cartier botoşenean, nu e la fel ca suratele ei

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

În cazul de faţă, asfaltul s-a surpat din cauza unui beci. Unul vechi, uitat de timp şi de autorităţi. Dar nu şi de natură. De-a lungul vremii a fost inundat, iar apa a făcut ce ştie ea să facă mai bine. Să erodeze.

Beciul responsabil de prăbuşire este doar o parte infimă a unui sistem mult mai amplu de tuneluri, cotloane, beciuri şi hrube, care şerpuieşte pe sub oraş. Multă vreme, a fost considerat un mit urban. Realitatea, însă, a confirmat existenţa reţelei subterane.

Şi aşa şi-au dat seama oamenii că nu au de-a face cu o poveste de adormit copiii. Tunelurile există şi aşteaptă să fie cartografiate. Doar că nimeni nu s-a încumetat să intre în adâncuri. Nici măcar comuniştii. S-au mulţumit să le astupe şi să uite de ele.

Bucăţi ale reţelei subterane mai sunt descoperite doar atunci când vreun tunel se prăbuşeşte sau atunci când cineva cumpără o clădire veche.

Autorităţile din zilele noastre nu par prea interesate să descopere ce se află sub oraş. De restaurare nici nu încape vorba. Se mulţumesc doar să remedieze problemele provocate de prăbuşirea unor tuneluri, atunci când apar.