Special! Palatul veneţian de pe malul Dâmboviţei

Dacă vă plimbaţi prin Bucureşti, este imposibil să nu remarcaţi multitudinea de clădiri vechi, mai mult sau mai puţin întreţinute! Din păcate, multe dintre ele sunt sufocate de construcţii moderne, învelite în sticlă

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Dacă vă plimbaţi prin Bucureşti, este imposibil să nu remarcaţi multitudinea de clădiri vechi, mai mult sau mai puţin întreţinute! Din păcate, multe dintre ele sunt sufocate de construcţii moderne, învelite în sticlă

Însă, în urmă cu aproape 100 de ani, o singură clădire din Bucureşti se remarca prin înălţime. Era, de altfel, cea dintâi primărie a Capitalei. Un palat veneţian, cu un turn care depăşea 50 de metri înălţime. Era decorat cu fresce înfăţişând familia regală a României, iar interiorul era pur-renascentist. Comuniştilor, însă, nu le-a plăcut. Însă primăria sectorului 1 a revenit la gloria de altădată. Acum, după ce a fost renovată.

Bucureşti, anul 1929. Într-un colţ al capitalei începeau lucrările de construcţie a unui superb palat veneţial. Şase mai târziu, acesta era terminat şi i se dăduse şi un scop: să fie primărie. Atunci când a fost inaugurată primăria era cea mai înaltă clădire din Bucureşti pentru că turnul atingea 56 de metri.

În partea superioară a turnului exista o frescă care îi reprezenta pe Regina Maria şi Regele Ferdinad. Previzibil, fresca a fost distrusă de comunişti. Partea bună este că nu au intervenit drastic şi în interior. Aşa că holul are şi acum arcade impozante, trepte din marmură şi coloane în stil renascentist. Iar la etaj se află cea mai frumoasă încăpere a palatului: sala de consiliu. Are pereţi din marmură şi opt fresce, care ilustrează momente din evoluţia administraţiei publice din Bucureşti. Pe latura sudică, este reprezentată o şedinţă a judeţilor. Adică a oamenilor desemnaţi să ia decizii pentru comunitate.

Frescele continuă cu începuturile Bucureştiului. Îl ilustrează pe ciobanul Bucur alături de prima biserică din localitate. Continuă cu implicarea reginei în viaţa comunităţii, cu acţiunile caritabile pe care le-a făcut la momentul respectiv. O altă frescă importantă îl înfăţişează pe regele Carol, alături de edilul din acea vreme, la inaugurarea primăriei.

Dar, cu toate că nu s-au atins de arcade sau de pereţii de marmură, comuniştilor nu le-au plăcut deloc frescele. Aşa că, în anul 1950, după ce au venit la putere, le-au acoperit. Timp de 6 decenii nimeni nu a ştiut de existenţa lor. Şi aceeaşi soartă au avut-o şi simbolurile regalităţii care se află pe balconul sălii de consiliu. Lângă sala de consiliu se află biroul primarului unde se află cele două fresce care simbolizează calitatea de conducător de sector a celui care lucrează în încăperea respectivă.

Singura parte a clădirii care a fost restaurată în aşa fel încât să fie transformată în birouri este mansarda primăriei. Cu toate acestea, arcadele solide din lemn nu au fost mascate de materiale moderne.