Tradiţiile noastre, în pericol să ajungă ISTORIE
O simplă ie, brodată cu motive folosite din străbuni, e la fel de valoroasă ca purpura regală. Iar clopul cu pene de păun e la fel de valoros ca o coroană bătută cu nestemate scumpe. Dar problema nu este aici. Problema este că portul nostru popular se pierde, încet-încet, în uitare.
De Redactia Observator la 28.01.2014, 20:59
Avem o obligatie foarte mare. Bunicii, parintii trebuie sa isi imbrace, obligatoriu, nepotii in haine populare. Trebuie sa ii invatam ca asta este identitatea noastra. Avem obligatie morala sa ne invatam copiii sa poarte cu cinste un costum popular si ca asta este identitatea noastra, spune Virginia Linul, meșter popular.
O identitate care se diluează pe zi ce trece. Dar casa Virginei Linul este o visterie în care comoara tradiţiei este păstrată. Şi îmbogăţită în fiecare zi cu noi piese unice. Bistriţeanca este unul dintre ultimii meşteri populari care mai ştiu cum se face o ie.
Mama mea m-a invatat tainele cusutului si maiestria, pentru ca exista o adevarata arta si o adevarat maiestrie sa confectionezi o ie populara romaneasca, mai ales in zilele noastre, povestește cu mândrie femeia.
Din atelierul Virginiei Linul ies ii din toate zonele ţării. În deceniile în care a tot croit straie populare, a învăţat modelele specifice fiecărei zone.
Difera in primul rand prin modelul pe care. fiecare zona are modelul ei specific si prin culorile care se poarta. In Bistrita Nasaud sunt cele mai colorate ii, modelele florale, toate florile campului is gasite pe camasile din Bistrita Nasaud. Pe urma avem in zona de campie sau in centrul transilvaniei se poarta mai mult negru. Negru cu alb, povestește ea.
Doar că românii nu prea mai au ochi pentru aceste bijuterii populare.
De straini is foarte iubite. Stainii stiu sa aprecieze lucrul de mana. In special ei cumpara ca isi dau seama ca e lucru manual, isi dau seama ca e materialul foarte bun si poate fi purtat cu mandrie. Ei, in ia romaneasca, vad adevarat arta, explică femeia.
Cu acelaşi ochi a privit portul românesc şi celebrul creator de modă Philippe Guilet, care a dedicat o întreagă colecţie straielor noastre strămoşeşti. Iar Virginia Linul a fost unul dintre meşterii populari de la noi care a dat o mână de ajutor.
S-a dat un ton la un trend intertional, sa se poarte in zilele noastre, la costumele la moda, sa se poarte cu motive inspirate din costumul popular romanesc si din traditia populara romaneasca. In urma acestei colaborari am facut si eu cateva elemente de costum stilizat.
Aici avem palaria de calus oltenesc, cusuta manual, cu margele si cu paiete. Aici avem gulerul de la o rochie realizat numai din coliere cu margele, patru modele realizate tot la mine, lucrate manual, spune meșterul popular.
Din mâinile fermecate ale meşterului popular nu ies doar ii. Virginia Linul ştie să realizeze întregul port tradiţional românesc. Fabrică tradiţionalele clopuri cu pene de păun, dar şi brâiele de mărgele atât de frumos ornamentate cu motive populare.
Chiar dacă banii nu reuşesc să recompenseze întreaga muncă depusă, altul este oful meşterului popular. Faptul că aceste straie, odată mândria ţării, pică încet în cotloanele ascunse ale istoriei. Şi depinde doar de noi dacă vom lăsa acest lucru să se întâmple.
