Sute de bucureşteni care locuiesc în clădiri care au fost încadrate în clasa I de risc seismic se opun consolidării

Mitul cu tocul uşii în caz de cutremur pare să dispară încet-încet. Dacă imobilul se prăbuşeşete complet, asta nu ne mai e de niciun folos. Sute de bucureşteni care locuiesc în clădiri care au fost încadrate în clasa I de risc seismic se opun consolidării şi astfel se expun unui pericol enorm.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Legea este tipic românească: îi obligă să îşi consolideze casele, dar nu există nicio sancţiune pentru cei care n-o fac.

Doamna din imagine locuieşte împreună cu alte câteva zeci de familii într-un imobil de pe strada Tudor Arghezi. Blocul a fost încadrat în clasa I de risc seismic.

Asta înseamnă că e puţin probabil să reziste unui cutremur puternic. Jumătate dintre locatari se opun consolidării, deşi legea îi obligă să o facă. Explicaţiile locatarilor te lasă fără replică.

În Bucureşti, oficial, există 364 de clădiri am putea să scriem cu roşu pe ecran 364 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic.

Dintre acestea, 186 sunt cu pericol public, scriem şi aici adică sunt situate în zone în care, în caz de prăbuşire ar fi şi alte persoane afectate, nu doar proprietarii. Locatarii acestor imobile le pot consolida pe cont propriu sau cu ajutorul Primăriei.

Iar cei care au un venit mai mic decât salariul mediu pe economie, sunt scutiţi de la plata ratelor. În plus, primăria le pune la dispoziţie locatarilor aşa numitele blocuri de necesitate în care pot locui câteva luni, cât durează lucrările de consolidare.

Chiar şi aşa, în doar 5 cazuri proprietarii s-au apucat să consolideze. Aşa că lucrurile se mişcă româneşte. Părimăria a sesizat Guvernul.

Singura soluţie ar fi schimbarea legii. Adică, cei care se opun reconsolidării clădirilor cu risc seismic să răspundă penal.