Cântăreaţa Măriuca Verdeş, despre tradiția povestită de o sută de cămăși populare

Straiele populare spun povestea strămoşilor, cel puţin asta crede cântăreaţa Măriuca Verdeş. Şi de aceea mica ei casă din satul maramureşean Călinești s-a transformat într-un adevărat muzeul al portului popular.

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

• Cămăşile nu le colecţionează doar pentru spectacole.
• Îi place să le poarte chiar şi când stă acasă.

Când nu cântă melodiile din bătrâni, artista încearcă să-i înveţe pe cei mici tainele meșteșugurilor moştenite de la bunici.

Măriuca Verdeș are peste 100 de cămăşi, fiecare cu istoria ei. Le iubeşte pe toate pentru că, spune ea, sunt pagini ale obiceiurilor noastre. Obiceiuri pe care face eforturi să le păstreze şi să le ducă mai departe.

Măriuca Verdeș: Noi am pastrat niste simboluri foarte vechi, cum ar fi pomul vietii sau modelul acesta oul. Deci zic eu chiar daca din mosi stramosi nu s-a pastrat neaparat o scriere, ceea ce s-a pastrat pe camesa, pe porti, este un limbaj pe care ei stiau sa il descifreze. 

Maria a simţit mereu că locul ei este în Maramureş. Chiar şi atunci când a stat departe de casă, a ştiut că trebuie să se întoarcă în locurile unde a venit pe lume.

Măriuca Verdeș: Cred ca fiecare dintre noi isi lauda locul unde s-a nascut, eu chiar daca mi-am terminat studiile in Bucuresti m-am intors acasa pentru ca eu cred ca cel mai bine este sa ramai acolo unde Dumnezeu te-a pus. Eu sunt mandra pentru ca ceva din mine m-a chemat acasa, zdieram, plângeam cum se zice, de fiecare data cand eram printre straini.

Artista speră să insufle iubirea pentru Maramureş şi celor mici. Le predă folclor şi îi ajută să înveţe vechile meşteşuguri. Uneori caută ajutorul şi la bătrânele din sat.

Iar cămăşile nu le colecţionează doar pentru spectacole. Îi place să le poarte chiar şi când stă acasă pentru că simte astfel protecţia şi bucuria celor care le-au cusut.