Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ştefan

Este sărbătoare astăzi în familiile a peste patru sute de mii de români care îşi celebrează onomastica. Sfântul Ştefan, primul martir al bisericii, cel care a vestit şi a mărturisit credinţa în Hristos, este sărbătorit de creştini în a treia zi de Crăciun.

• ANIMAŢIE. Florin Piersic se pregăteşte de o nouă operaţie importantă. Primul mesaj transmis de pe patul de spital

Este sărbătoare astăzi în familiile a peste patru sute de mii de români care îşi celebrează onomastica. Sfântul Ştefan, primul martir al bisericii, cel care a vestit şi a mărturisit credinţa în Hristos, este sărbătorit de creştini în a treia zi de Crăciun. Potrivit tradiţiei, astăzi este şi ziua iertării şi a împăcării cu cei care ne-au supărat peste an. În goana după cadouri, românii au recunoscut că sunt obiceiuri pe care nici nu le cunosc.

În ziua praznicului se spune că este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în pericol. Tradiţia mai spune şi că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite trebuie să dăruim cuiva icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă. 

Cei care îşi sărbătoresc apropiaţii sunt de acord că trebuie să le ofere un cadou. Dar şi aici este dificil de ales. Nehotărâţii sunt salvaţi însă de recomandările comercianţilor.

În semn de iubire, preţuire şi respect pentru Sfântul Ştefan, preoţii spun că este bine să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certaţi. 

Numele de Ştefan provine din greacă - Stephanos, şi înseamnă coroană. În această sfântă zi, în biserici sunt pomeniţi creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu mâncare celor care poartă numele Sfântului Ştefan.