Leac din bătrâni pentru răceală, dar şi bună la digestie, ţuica continuă să fie în topul preferinţelor românilor

Ţuica continuă să fie în topul preferinţelor românilor! Mai ales când vorbim despre ardeleni. Însă, pentru a obţine o damigeană de ţuică, oamenii au ceva de muncă. Întâi culeg fructele, după care le lasă la fermentat, iar totul este - mai apoi - distilat.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Ţuica continuă să fie în topul preferinţelor românilor! Mai ales când vorbim despre ardeleni. Însă, pentru a obţine o damigeană de ţuică, oamenii au ceva de muncă. Întâi culeg fructele, după care le lasă la fermentat, iar totul este - mai apoi - distilat. Un lucru este sigur: ţuica rezistă zeci de ani.

Fie masa cât de grea, ardeleanul ştie că nu poate să păţească nimic. Un pahar de ţuică şi problema indigestiei e rezolvată. Aşa că nu e de mirare că, în fiecare toamnă, după ce roadele au fost culese, oamenii stau la coadă la distilerii. În comuna Livezeni, judeţul Mureş, anul a fost unul bun. Prunele, merele, gutuile şi perele s-au făcut din belşug.

Fabricarea ţuicii se face în perioada noiembrie-decembrie, înaintea sărbătorilor de iarnă. 

Gheroghe Biriş, proprietar distilerie: La un cazan mediu, asta durează cam 9 ore. Deci, la 400 de litri. Trei ore la încălzire, trei ore la prima distilare şi două ore jumătate, trei ore la redistilare. Deci, în jur de 9 ore, Deci, aici trebuie răbdare.

Băutura a fost atestată documentar în Bistriţa, în 1386, într-un act maghiar de percepţie fiscală sub numele de „cujka".