Unde nu e testament, e scandal. O demonstrează moştenitorii celor mai bogaţi artişti români.

Urmaşii lui Ion Dolănescu şi Adrian Păunescu s-au târât cu anii prin tribunale pentru împărţirea averii. Dacă în cazul lui Dragoş şi Ionuţ, instanţa a dat deja verdictul, în cazul fraţilor Păunescu, războiul continuă

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Urmaşii lui Ion Dolănescu şi Adrian Păunescu s-au târât cu anii prin tribunale pentru împărţirea averii. Dacă în cazul lui Dragoş şi Ionuţ, instanţa a dat deja verdictul, în cazul fraţilor Păunescu, războiul continuă

Doar unul a fost câştigat de fiica nelegitimă: recunoaşterea numelui.

Ion Dolănescu a lăsat în urmă doi moştenitori şi multe bunuri de împărţit. La câteva luni după moartea lui, copiii au deschis în instanţă procesul de partaj al averii cântăreţului de muzică populară. Un alt motiv de dispută pentru cei doi fraţi a fost şi valoarea casei.

În final, judecătorii au fost cei care au stabilit valoarea exactă a imobilului au împărţit moştenirea artistului după 6 ani de procese. Casa din Caimatei i-a revenit lui Ionuţ. La fel şi drepturile de autor. Restul bunurilor, printre care o vila la Sinaia şi terenuri situate lângă capitală i-au rămas lui Dragoş.

Adrian Păunescu a lăsat o avere de patru milioane de euro, constând în şase imobile în mai multe colţuri ale ţării, terenuri, bijuterii şi opere de artă. Imediat după ce poetul a trecut în nefiinţă, discuţiile între familia lui Păunescu şi fiica lui nerecunoscută, Andreea Păunescu, au început să apară. Procesul deschis de Andreea Păunescu nu a ajuns la final. Pe cale notarială, nu s-a ajuns la o înţelegere. Iar calea amiabilă nu pare să fie un obicei în rândul moştenitorilor artiştilor români.

Deşi testamentul se poate ataca, este un document care înclină balanţa în instanţe în cazul proceselor de împărţire a averii.